Ce a pierdut şi ce a câştigat Rusia din chestiunea Crimeei

731

În timp ce lideri de importanţă majoră pe scena politică globală şi analişti cu reputaţie apreciază că Vladimir Putin e pe cale să piardă lupta din Ucraina, alte voci sonore susţin că preşedintele rus a obţinut tot ce era rezonabil că poate obţine din situaţia dată, prin urmare, victoria îi aparţine.

Într-un discurs susţinut la West Point, pe 28 mai, preşedintele Obama a descris ceea ce unii analişti au numit o reorientare a politicii externe a Americii, de la intervenţionismul erei Bush la o epocă a coerciţiei prin dialog multidiplomatic. Folosirea forţei miliare, a spus preşedintele, chiar şi în scop preventiv, nu reprezintă o primă soluţie, ci una ultimă, aplicabilă doar după ce au fost epuizate toate celelalte soluţii. Izolaţionismul însă nu se numără nici el printre acestea.

Preşedintele a apreciat că succesul demersurilor pentru reglarea chestiunii Ucrainei este o dovadă a funcţionării diplomaţiei multilaterale: „Mobilizarea opiniei mondiale şi a instituţiilor internaţionale a servit ca o contragreutate la propaganda rusă, la soldaţii ruşi de la graniţe şi la poliţiştii înarmaţi.”

Acelaşi optimism îl împărtăşeşte şi jurnalistul New York Times Tom Friedman, care scria că „Vladimir Putin a clipit” şi că mutările lui strategice recente au făcut totul „pe dos”, tranformând Rusia într-o ameninţare pentru… Rusia. Alipirea Crimeei „a slăbit economia Rusiei, a condus China la obţinerea unui contract ieftin la gaz, a revigorat NATO, a provocat Europa să înceapă să se desprindă din dependenţa de gazele ruseşti şi a pornit o dezbatere în toată Europa privind creşterea cheltuielilor pentru securitate”, spune Friedman.

Să nu ne grăbim…

Profesorul Stephen Walt, care predă relaţii internaţionale la Harvard, evalua însă aceste opinii ca fiind nerealiste, argumentând pentru Foreign Policy că beneficiile pe care Putin le-a obţinut în ultimele luni sunt net superioare pierderilor. Profesorul remarca mai multe direcţii de câştig.

Mai întâi, Rusia a înlăturat orice dubiu cu privire la faptul că orice tentativă viitoare de a include Ucraina în NATO sau UE va fi contrată atât de ferm, încât ar putea duce la dezmembrarea ţării.

Apoi, anexarea Crimeei, în acord cu majoritatea rezidenţilor locali şi cu majoritatea rezidenţilor ruşi, a solidificat controlul Rusiei asupra bazei navale din Sevastopol, care s-ar putea traduce în triliarde de dolari profit din exploatarea rezervelor de petrol şi gaze din Marea Neagră.

În plus, Putin le-a reamintit liderilor ucraineni că este în interesul lor să menţină o relaţie cordială cu Moscova, de altfel capabilă să le îngreuneze considerabil viaţa.

Manevrele politice întreprinse de Putin par un eşec doar dacă avem impresia că scopul lui a fost să dezmembreze Ucraina complet sau să recreeze fosta Uniune Sovietică.” Dacă însă credem că obiectivul principal a fost acela de a reţine Ucraina de la intrarea în „sfera de influenţă europeană a Statelor Unite”, atunci, apreciază profesorul, totul a fost un succes.

Cine pe cine a izolat?

Preşedintele rus a confirmat el însuşi această intenţie într-un interviu acordat recent postului public de televiziune Rossia 24. În cadrul acestui interviu, Putin a afirmat că Moscova nu putea permite ca peninsula Crimeea să intre în componenţa NATO, argumentând că cetăţenii ei „voiau să fie în componenţa Rusiei”.

Într-un alt interviu, care urmează să fie difuzat joi seară, în ajunul primei întrevederi între Putin şi preşedintele francez, Francois Hollande, după alipirea Crimeei, Putin a criticat Statele Unite pe care le acuză că au o politică externă agresivă şi baze militare peste tot în lume, în timp ce Rusia încearcă să rezolve lucrurile prin dialog.

Cele trei întrevederi cu liderii celor trei mari puteri europene — Germania, Franţa şi Marea Britanie — pe care Putin le va avea mâine, cu prilejul comemorării a 70 de ani de la debarcarea aliaţilor în Normandia, vorbesc despre faptul că, în ochii europenilor, Putin nu este nicidecum un pierzător.

În schimb, Washingtonul a asigurat că preşedintele Barack Obama nu va avea nicio întrevedere în Franţa cu omologul său rus.

Pentru analiştii de la Vocea Rusiei, semnalele de „izolare” din partea Statelor Unite se traduc, aşadar, nu ca o izolare a Rusiei, ci ca o autoizolare a Americii. Cât va dura, poate aflăm mâine.

Alina Kartman
Cu peste 9 ani de experiență în presa online din România, Alina Kartman face parte din echipa permanentă de redactori ST.