„Noi murim în Alep, tu mori aici”

1042

Ambasadorul Rusiei în Turcia a fost împușcat mortal la Ankara. Diplomatul era la o expoziţie de artă și susţinea un discurs în galeria de artă din capitala Turciei.

„Allahu akbar! Nu uitaţi Alepul, nu uitaţi Siria! Atât timp cât localităţile noastre nu sunt în siguranţă, nici voi nu veţi simţi gustul siguranţei. Daţi-vă înapoi. Pe mine mă va lua de aici doar moartea. Toţi cei vinovaţi pentru această cruzime vor da socoteală!”, a strigat atacatorul, îmbrăcat elegant, în costum şi cravată, în timp ce deschidea focul asupra ambasadorului. A fost mesajul care a deschis o nouă noapte neagră pentru Europa, continuată de masacrul din piaţa de Crăciun din Berlin și de atacul asupra unei moschei din Zurich.

Martorii prezenţi la expoziţie susţin că atacatorul a tras iniţial un foc în aer, iar apoi l-a împuşcat în spate pe ambasador. Suspectul a mai tras un foc de armă în ambasadorul rus, după ce invitaţii au început să fugă. Conform agenţiei Associated Press, prezumtivul terorist a tras cel puţin opt gloanţe. Ulterior comiterii atacului a fost ucis în urma unui schimb de focuri cu forţele speciale, transmite Reuters. Surse din securitatea turcă au susţinut că atacatorul era un poliţist din Ankara. Acesta avea 22 de ani, absolvise o şcoală de poliţie în urmă cu doi ani şi făcea parte din forţele antirevoltă din Ankara. Se pare că atacatorul era în afara serviciului în momentul atacului. Expoziţia era organizată chiar de angajaţii ambasadei ruse în incinta unui centru cultural din Ankara. Se pare că prezenţa ambasadorului la expoziţie a fost anunţată în urmă cu o săptămână, iar autorităţile suspectează că atacul este unul premeditat.

Așa cum era de așteptat, luările de poziţie ale oficialilor ruși și turci sunt o încercare de a asocia acest atentat cu probleme conexe celei pe care a invocat-o poliţistul transformat în terorist. Putin nu a ratat ocazia să menţioneze că asasinarea ambasadorului rus la Ankara a avut ca obiectiv să submineze relaţiile ruso-turce, relatează The Independent. Mai mult, potrivit lui Putin, uciderea diplomatului a urmărit să pună capăt procesului de pace din Siria. Și ministrul de Externe al Turciei a declarat imediat că nu va permite ca asasinarea ambasadorului rus Andrei Karlov să „arunce o umbră” asupra relaţiei de prietenie dintre Moscova şi Ankara. Nu trebuie ignorat faptul că atacul are loc cu o zi înainte de plecarea acestui ministru spre Moscova pentru a purta discuţii cu omologii ruşi şi iranieni cu privire la criza din Siria. Turcia însă a mai lansat o pistă de cercetare, legată de o mai veche problemă a președintelui Erdogan. Un înalt oficial turc a declarat pentru Reuters că ancheta se concentrează în prezent pe presupusele legături ale atacatorului cu reţeaua lui Abdullah Gulen, acuzat că ar fi pus la cale și recentul puci eșuat.

Pentru înţelegerea substratului care a condus la acest atentat este necesar să privim în Siria, unde Rusia nu este deloc străină de situaţia de facto cu care se confruntă populaţia civilă din Alep. Tensiunile au atins cote alarmante în momentul în care Damascul, cu sprijinul Rusiei, a recâștigat controlul părţii de est a orașului Alep, lăsând în urmă nenumărate victime. Pierderea orașului Alep reprezintă o înfrângere majoră pentru rebeli, care au cucerit partea de est a metropolei în 2012. Pentru regimul sirian, această victorie este cel mai important succes de la începutul războiului în 2011. Ea nu ar fi fost posibilă fără implicarea activă a Rusiei, a cărei aviaţie militară a măcelărit deopotrivă rebeli înarmaţi şi populaţie civilă. În această înfruntare a fost vorba strict despre nimicirea duşmanului, fără a lua în seamă pierderile. „Catastrofa din Alep este în primul rând o consecinţă a politicii lui Putin și a lui Assad, dar și a lipsei de implicare a administraţiei Obama, care s-a poziţionat de la bun început împotriva unei intervenţii militare pentru protecţia opoziţiei într-un conflict pierdut de sub control”, comentează un jurnalist DW.

Recucerirea orașului Alep de către armata siriană și modul în care au fost afectaţi civilii au stârnit reacţii în mai multe ţări, unde au fost organizate proteste. De exemplu, copiii aflaţi în singurul orfelinat care mai funcţionează în Alep au înregistrat un mesaj video emoţionant, în care cer ajutor: „Miliţiile lui Assad sunt la vreo 300 de metri de mine. Nu am unde să mă duc. Sunt ultimele zile. Sper că veţi putea face ceva pentru oamenii din Alep, pentru fiica mea și alţi copii…”

După cum se poate ușor intui, vor exista tentative de asociere a atentatului cu probleme spinoase cu care se confruntă cele două ţări. „Rămâne de văzut ce efecte diplomatice, politice şi militare va avea acest atentat, unul amintind fatal de cel asupra prinţului moştenitor al Austriei în 1914, la Saraievo, care a declanşat primul război mondial”, comentează DW. Dincolo de posibilele implicaţii diplomatice ale atentatului, se impune o mai mare atenţie asupra situaţiei extrem de complexe din zonele eliberate de armata siriană.