Arkadi Babcenko, un cunoscut jurnalist rus de opoziţie și corespondent de război, a fost împuşcat mortal, în oraşul ucrainean Kiev, au anunţat autorităţile locale.

Babcenko, în vârstă de 41 de ani, a fost găsit de către soţia lui după ce a fost împușcat de trei ori în spate, când a ieșit din apartamentul său pentru a merge la cumpărături. Jurnalistul a murit în ambulanţă, în drum spre spital, a comunicat poliţia ucraineană.

Anchetatorii suspectează că Arkadi Babcenko a fost asasinat din cauza activităţilor profesionale, dar și a viziunii politice.

În ultimii ani, Babcenko a afișat o poziţie extrem de critică faţă de administraţia Putin. El a criticat decizia lui Putin de anexare a Crimeei, dar și sprijinul președintelui rus pentru separatiștii din sud-estul Ucrainei. Jurnalistul a părăsit Rusia în februarie 2017, deoarece se temea că va fi asasinat. El spunea că Rusia este „o ţară în care nu mă mai simt în siguranţă”.

Babcenko lucra ca prezentator pentru postul ucrainean de televiziune ATR TV. A scris, de asemenea, o carte despre conflictul din Cecenia, în care luptase de două ori, mai întâi ca recrut, iar apoi ca militar sub contract.

Cu câteva ore înainte de a fi asasinat, Arkadi Babcenko scrisese pe Twitter că este ziua sa norocoasă, întrucât cu patru ani în urmă nu îi fusese permis să zboare cu un elicopter al armatei ucrainene, care la patru ore după decolare a fost doborât. „Acum 4 ani, generalul Kulciţki nu m-a luat în elicopterul său, deoarece nu era destul loc. A fost doborât 4 ore mai târziu; 14 oameni au murit, dar eu am avut noroc. M-am născut a doua oară”, a declarat Babcenko.

Reacţii

Uciderea lui Babcenko a atras rapid atenţia internaţională. Harlem Desir, reprezentantul pentru libertatea mass-mediei din cadrul Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), a declarat că a fost îngrozit de moartea lui Babchenko. „Fac apel la autorităţile din Ucraina să efectueze investigaţii imediate și complete”, a declarat Desir.

Volodimir Groisman, premierul ucrainean, a făcut referire la ultima postare a lui Babchenko pe Facebook. „Aceasta este ultima postare a lui Arkadi Babcenko. Acum zece ore a scris despre faptul că se simte de parcă s-ar fi născut a doua oară, iar acum a fost ucis. (…) Sunt convins că regimul rus nu i-a iertat onestitatea și poziţia de principiu. A fost un adevărat prieten al Ucrainei, care a spus lumii adevărul despre agresiunea Rusiei”, a declarat Volodimir Groisman.

Nici reacţia Rusiei nu s-a lăsat mult așteptată. Ministrul de externe al Rusiei a „solicitat ca autorităţile ucrainene să depună toate eforturile pentru o investigaţie promptă”. Acesta a transmis condoleanţe familiei și prietenilor lui Babcenko și a adăugat că, din păcate, „crimele sângeroase au devenit rutină pentru regimul de la Kiev”.

Jurnalista independentă rusă Yevghenia Albats a scris pe Twitter că „nu a existat niciun motiv pentru uciderea lui Arkadi Babcenko, în afară de ceea ce a scris el”, iar politicianul rus de opoziţie Dmitri Gudkov a subliniat că „sunt foarte obosit de vestea că prietenii, cunoștinţele și oamenii pe care îi știu continuă să fie uciși”.

Lista neagră a jurnaliștilor ruși uciși

Libertatea presei se pare că este o iluzie în Rusia, iar viaţa de opozant al lui Vladimir Putin este periculoasă. Elementul comun, cel care contează și care poate determina includerea pe „lista neagră”, este critica la adresa administraţiei Putin.

Printre puţinii reprezentanţi mass-media care îndrăzneau să vorbească despre abuzurile din timpul şi de după războiul din Cecenia era jurnalista Anna Politkovskaia, care lucra la Novaia Gazeta. Pe 7 octombrie 2006, ea a fost ucisă la Moscova, în holul clădirii în care locuia.

În 2009, Natalia Estemirova, reprezentanta unui ONG care lupta împotriva abuzurilor comise de ruşi în Caucaz, a fost răpită şi ucisă. Trupul i-a fost găsit ciuruit de gloanţe într-o pădure din Inguşetia.

Mihail Beketov, jurnalistul rus ce a scăpat cu viaţă după ce a fost bătut cumplit în 2008, a rămas cu grave sechele, devenind hemiplegic. În urma încercării de asasinat, Beketov a ajuns incapabil să mai vorbească. Acesta dezvăluise mai multe fapte de corupţie legate de construirea a unei autostrăzi. A murit, în cele din urmă, în 2013.

Jurnalistul rus Pavel Șeremet, un critic vehement al politicii de la Kremlin, a murit după ce maşina în care se afla a explodat la Kiev, în iulie 2016.

Dmitri Popkov, în vârstă de 42 de ani, „avea răni provocate de gloanţe”, potrivit autorităţilor locale când i-au găsit corpul neînsufleţit în curtea din spate a unei case din Minusinsk. Acesta a fost ucis în 2017.

Tot în 2017, la sfârșitul lunii aprilie, jurnalistul Nikolai Andruscenko a decedat la Sankt-Petersburg în urma unui atac violent. Motivul se pare că ar fi fost caracterul sensibil al investigaţiilor sale cu privire la corupţie.

Maxim Borodin, jurnalist de investigaţie în vârstă de 32 de ani, a murit la spital din cauza rănilor suferite după ce a căzut de la balconul său luna trecută, au informat agenţiile de presă ruse.

El scrisese despre moartea unor mercenari ruşi în Siria, angajaţi ai unei companii militare private cunoscute sub numele de „Grupul Wagner”.

Rusia ocupa un relevant loc 148 în clasamentul mondial privind libertatea presei, stabilit de Reporteri Fără Frontiere (Reporters sans Frontieres /RSF), după Mexic, Zimbabwe și Algeria.