Care mai este direcţia bună pentru Europa

51

Cetăţenii din şase state europene, ce alcătuiesc aproape jumătate din populaţia Uniunii Europene, sunt foarte convinşi că Europa se îndreaptă într-o direcţie greşită. Paradoxal, rezultatele sondajului Gallup vin de la cetăţenii unor ţări în care nivelul de trai este ridicat, unele fiind chiar între membrii fondatori ai Uniunii.

Cetăţenii chestionaţi de Gallup provin din Olanda, Danemarca, Polonia, Germania, Franţa şi Marea Britanie şi reprezintă 50% din populaţia Uniunii. În majoritatea lor, cetăţenii au declarat nu doar că sunt sceptici, ci că Uniunea le-a devenit antipatică şi că şi-ar dori să nu mai fie membri.

Poate că cea mai mare surpriză o constituie accentuatele nemulţumiri din Franţa, stat fondator UE. Aici, la un an după alegerea lui Francois Hollande la conducerea ţării, aproape două treimi din cei chestionaţi consideră că acţiunile lui nu au îmbunătăţit situaţia în Europa. În plus, jumătate dintre francezi sunt nemulţumiţi de politica sa internă.

De partea cealaltă a Canalului Mânecii, antipatia faţă de UE este aşa de mare încât britanicii devin un bastion puternic al euroscepticismului. Peste 55% dintre britanici ar vota mâine ieşirea definitivă din UE, în timp ce doar 25% sunt decişi să rămână în continuare membri. Acesta este cel mai mare procent în favoarea despărţirii Marii Britanii de UE, de când a început să fie vehiculată ideea.

Pe locul trei al nemulţumirii se află germanii, care sunt convinşi doar într-un procent de 45% că Uniunea merge spre distrugere.

Într-un cuvânt, europenii sunt nesiguri în ceea ce priveşte abilitatea liderilor europeni de a rezolva problemele principale cu care se confruntă în prezent Uniunea, precum şomajul crescut, ajutorul social şi imigraţia, a declarat Robert Manchin, director al Gallup Europe.

Iar nesiguranţa se bazează pe cel puţin doi factori principali. În primul rând, axa Franţa-Germania e tot mai slabă. Afinităţile dintre Merkel şi Sarkozy s-au estompat, după ce Franţa şi-a schimbat preşedintele, iar încercările celor doi lideri noi de a se apropia nu au găsit încă o soluţie viabilă.

În al doilea rând, elita politică a demonstrat, nu doar o dată, că este incapabilă să ofere răspunsuri şi soluţii clare. Un exemplu este chiar siguranţa din cadrul Uniunii, pusă în pericol de valurile de imigranţi.

O încercare recentă urmează să restabilească controlul la graniţă, începând cu anul următor, în interiorul UE. Restricţia va viza în principal imigranţii din Africa şi Orientul Mijlociu. De multă vreme, aceştia au reprezentat cauza creşterii numărului de violenţe de pe continent şi au periclitat siguranţa cetăţenilor europeni.

O altă provocare, de dată recentă, este cea legată de inundaţiile de săptămâna aceasta de pe continent. Deşi liderii europeni au promis ajutoare statelor afectate de catastrofă, Janusz Lewandowski, din Comisia Europeană pentru buget, a declarat că fondurile de ajutorare pe anul acesta s-au epuizat, după solicitările numeroase de ajutor din partea Siriei.

Cu toate că interesul scăzut nu este un subiect nou, fiind evident la alegerile parlamentare din 2009 – când prezenţa la vot a fost de numai 43 de procente – anul acesta atitudinea anti UE este cu mult mai vehementă şi este evidentă la nivel social. Însă urmează un an cu întâlniri la nivel înalt, care poate însemna o schimbare de direcţie. Rămâne de văzut însă dacă deciziile vor fi suficient de ferme pentru a transforma antipatia în susţinere a Uniunii.