De ce alimentele nesănătoase ne atrag ca un magnet

290

„Dacă luam o lingură de îngheţată, mi-aş fi dorit toată cutia. Şi au fost momente când am mâncat întreaga cutie. Şi apoi stăteam acolo, spunându-mi că „trebuie să mă opresc, trebuie să mă opresc", simţindu-mă complet incapabilă de a acţiona asupra a ceea ce creierul îmi spune", mărturiseşte Pat Guillet, care suferă de dependenţă de mâncare, pentru CBC.

Pentru Pat, cumpărăturile alimentare şi bucătăria s-au transformat în zone de război susţine aceasta, aşa că înainte de a porni în „lupta” de pregătire a mesei, îşi fixează clar ce anume va mânca şi se forţează din răsputeri să nu se abată de la meniul stabilit. Chiar dacă a câştigat „bătăliile” cu poftele alimentare, ea ştie că un singur desert ar putea să o facă să piardă întregul război declarat produselor procesate.

Poftele şi neputinţa de a rezista tentaţiilor alimentare nu apare numai în cazul dependenţilor de mâncare. Aşa cum afirmă şi Pat, uneori chiar și numai ambalajul în care sunt împachetate produsele poate stârni dorinţa. Alteori, de vină pot fi reclamele publicitare, cele care te determină să pofteşti la un anumit produs. CBC dă ca exemplu un panou publicitar la biscuiţi, afişat în Toronto, unde este notat, cu litere mari „Vei reveni pentru mai mult”.

Jurnalistul Michael Moss de la New York Times susţine că producătorii din industrie investesc în studii ştiinţifice calitative, pentru a înţelege ce ne atrage la un aliment şi cum anume îşi pot „cosmetiza” produsele astfel încât să le facă mai atractive. Într-un demers investigativ de aproximativ patru ani, a aflat care sunt ingredientele celor mai populare produse ale industriei alimentare. Pe baza descoperirilor, el a scris cartea Salt, Sugar, Fat: How the food giants hooked us (Sare, Zahăr, Grăsimi: Cum ne-au agăţat giganţii din industria alimentară). Moss a rămas uimit de procesele complexe din spatele obţinerii cantităţii optime de zahăr, sare sau grăsimi („cei trei piloni ai industriei alimentelor procesate”, după cum susţine el) folosite pentru a crea acele produse savuroase care îi fac pe consumatori să cumpere mai mult.

Moss a reuşit să afle efectul acestor ingrediente asupra anumitor categorii de oameni, chiar de la cercetători de top din SUA care susţin că, atunci când sunt consumate în exces, ele pot naşte dependenţe asemănătoare cu cele ale narcoticelor. În compoziţia produselor sunt adăguate însă şi alte substanţe pentru a le ajuta să rămână intacte pe tot parcursul timpului cât ocupă rafturile magazinelor, dar şi pentru a crea anumite texturi sau pentru a împiedica separarea ingredientelor. Adăugarea de astfel de substanţe poate altera însă gustul delicios al produselor, iar pentru a remedia problema sunt folosite aromele care „păcălesc” creierul, făcându-l să nu perceapă adevăratul lor gust.

Într-un experiment la sediul gigantului Kellogg, Michael Moss a aflat pe „papilele lui” ce gust au alimentele procesate atunci când unul din ingredientele cheie lipseşte. Reprezentanţii producătorului au pregătit pentru jurnalist câteva mostre ale produselor sale renumite, fără însă a include sare în compoziţie. Moss a gustat varianta nesărată a biscuiţilor cu aromă de brânză (care îi plăceau extrem de mult) şi în această formulă nici măcar nu a putut să îi înghită, iar “cerealele fără sare aveau gust de metal”, afirmă el.

Pe lângă gust, cercetătorii s-au concentrat şi asupra sunetului produs de alimente atunci când sunt mestecate, susţine Chris Lukehurst de la compania de consultanţă The Marketing Clinic. Chiar şi mestecatul este un factor important în alimentarea dorinţei de a consuma tot mai mult un produs, susţine Thorton Mustard, consultant în industria alimentară şi fondatorul The Market Clinic. Dacă gustul delicios al unui aliment este eliberat doar atunci când este mestecat respectivul produs, acest proces ar prelungi perioada în care mâncăm şi, deci, ne-am simţi sătui mai repede datorită unei digestii bune, explică Mustard. Un astfel de efect nu ar fi benefic pentru companii, pentru că ar micşora cantitatea de alimente consumate, deci şi veniturile obţinute.

De asemenea, cu cât alimentele se topesc mai repede în gură, cu atât creierul nostru nu sesizează cât de multe calorii am ingerat, motiv pentru care nu ne oprim din mâncat, notează Michael Moss.

Cercetările ştiinţifice legate de modalităţile prin care companiile pot atrage oamenii să le cumpere produsele nu se opresc aici. De exemplu, în urma unor studii, compania Nestle a scos pe piaţă o ciocolată cu o formă bazată pe geometria cavităţii bucale, astfel încât procesul de topire în gură să fie îmbunătăţit şi, în acelaşi timp, să rămână loc pentru ca aroma să intensifice „experienţa senzorială”, arăta comunicatul de presă eliberat cu ocazia lansării noului produs.

În calitate de fost director în industria alimentară la câteva companii renumite, Bruce Bradley s-a retras din această zonă, declarând că unul dintre motivele pentru care a luat această hotărâre a fost starea neplăcută cauzată de activitatea pe care o făcea. El susţine că multe din produsele marilor companii din industria alimentară nu sunt o alegere potrivită pentru sănătatea noastră. Mai mult, el declară că aceste alimente sunt concepute astfel încât „să te facă să revii pentru a mânca mai mult şi mai mult”.

Câteva sfaturi pentru a învinge poftele pentru alimentele procesate:

„Alimentele nesănătoase sunt extrem de accesibile, convenabile, sunt create astfel încât să fie gustoase, sunt intens promovate şi sunt ieftine”, susţine dr. Kelly D. Brownell, directorul Centrului Yale pentru Alimentaţie şi Probleme de Greutate, citează WebMD. Poate din aceste considerente, una din cele mai bune metode este auto-controlarea instinctelor născute din dorinţa de a mânca produse procesate. Atunci când însă poftele întrec puterile, restricţiile pe care ni le impunem ar putea să ne facă să râvnim şi mai tare la anumite alimente, avertizează dr. Adam Drewnowski, cercetător în aspecte legate de preferinţele alimentare de la Universitatea din Washington. Excesul în astfel de situaţii poate fi evitat rezumându-ne la a cumpăra şi a consuma o cantitate mică din produsul la care poftim. În loc să cumperi o cutie mare de îngheţată, de exemplu, poţi alege o variantă mai mică, de exemplu o îngheţată la cornet sau una pe băţ.

O altă variantă propusă de WebMD este aceea de a alege varianta cu mai puţine calorii a produselor la care poftim. De exemplu, dacă îţi este poftă de o prăjitură, ai putea să o prepari, folosind însă cantităţi mici de zahăr şi grăsimi.

De asemenea, nu sări peste mesele zilnice pentru că acestea îţi vor alimenta senzaţia de foame şi există riscul, în aceste condiţii, să mănânci mai mult, dar şi mai nesănătos, lăsându-te purtat de poftele pentru alimentele nesănătoase.