Criza din Cipru: Finalul unui paradis fiscal?

21

Uniunea Europeană este consternată după ce parlamentul cipriot a votat împotriva planului propus de UE şi FMI pentru acordarea unui împrumut de 10 miliarde de euro.

Uniunea Europeană este în consternată după ce parlamentul cipriot a votat împotriva planului propus de UE şi FMI pentru acordarea unui împrumut de 10 miliarde de euro.

Ciprul a solicitat prima dată un ajutor european în iunie 2012, când cele mai importante două bănci ale ţării au cerut să fie salvate, în urma pierderii a 4,5 miliarde de dolari, pe fondul crizei. Astfel, Ciprul a devenit a cincea ţară din zona euro care s-a înhămat la un program de ajutor internaţional, iar dimensiunile acestei decizii au ajuns astăzi să sperie întreaga Uniune.

Pentru a scăpa de un faliment dezordonat, Cipru ar avea nevoie în continuare şi de această înţelegere pentru 10 miliarde de dolari, din care 1 miliard ar veni de la FMI. Însă, condiţiile impuse de această dată de creditorii europeni sunt mai mult decât draconice, sunt de-a dreptul absurde şi rău intenţionate. Împrumutul este condiţionat de un impozit excepţional aplicat depozitelor bancare – 6,75% pentru sumele de până la 100.000 de euro (care în mod normal erau garantate de la stat) şi de 9,9% pentru sume mai mari de această valoare. În plus, se impune şi creşterea impozitului pentru companii, de la 10%, la 12,5%, conform EuObserver. În mod oficial, taxarea este impusă pentru a aduce statului cipriot aproximativ 5,8 miliarde de euro, o garanţie că îşi va putea plăti datoria. În mod neoficial, criticii speculează interese extrem de diverse.

Sâmbătă, când s-a auzit în Cipru de acest acord, bancomatele au fost asaltate de cetăţeni simpli sau oligarhi ruşi care vroiau să îşi retragă banii. Asta pentru că în weekend băncile sunt închise, iar luni a fost zi liberă, fiind o sărbătoare naţională. O serie de proteste au fost organizate în faţa reşedinţei prezidenţiale şi a parlamentului din Nicosia. Parlamentul care trebuia să se întrunească duminică pentru a aproba acordul, a amânat procesul pe marţi seara, iar toate băncile, în afară de cele de tip cooperatist au rămas închise şi marţi.

Votul de marţi a fost unul negativ, cu 36 de voturi împotrivă şi 19 abţineri, aruncând Ciprul într-o stare de incertitudine. Preşedintele cipriot, Nicos Anastasiades, a declarat marţi unui post de televiziune că există un plan de rezervă pentru situaţia respingerii taxei, dar nu a precizat şi în ce constă.

Germania calcă Rusia pe bătături

Măsurile impuse pentru acordarea acestui acord sunt de-a dreptul absurde şi au un scop personal, susţin criticii. Cipru nu este Grecia, ea îşi poate plăti datoriile, motiv pentru care nu are nevoie de garantarea unui fond de 5,8 miliarde de euro, prin impunerea de taxe. Angela Merkel încearcă să protejeze bunăstarea cetăţenilor germani cu orice preţ şi să nu se mai aventureze în operaţiuni de salvare a diverselor ţări, fără nişte beneficii serioase. Unii experţi sunt de părere că aceste beneficii au de-a face cu recenta descoperire a unor mari rezerve de gaze naturale în platforma continentală a Mediteranei (disputate de Cipru, Israel şi Turcia). „UE nu este sigură din punct de vedere energetic, nu are propriile resurse. Grecia şi Cipru sunt în situaţia de a oferi energie Europei, energia noastră este cea a Europei, dacă toate merg conform planului", a declarat premierul elen Antonis Samars, după summit-ul de vineri de la Bruxelles, citează Cotidianul.

Germania este deocamdată prinsă în hora energetică de Rusia, care a depus prin companii şi oligarhi circa 35 de miliarde de euro în băncile din Cipru, potrivit estimărilor din presa internaţională. Rusia este de asemenea implicată în exploatarea acestor zăcăminte şi are intenţia de a construi o bază pentru marina să militară în Cipru, care să se adauge celei din Siria şi unor viitoare baze ruseşti în Muntenegru şi Grecia. Putin a calificat deja măsura ca una „incorectă, neprofesionistă şi periculoasă", iar premierul Dimitri Medvedev a spus că decizia „este asemănătoare confiscării banilor unor străini". „Criza financiară se transformă într-un jaf geoeconomic şi geopolitic în Mediterana de sud-est", este de părere şi editorialistul grec Nikos Xydakis, citat de presa turcă.

Rrofesorul de economie Steve Keen, de la Universitatea de Vest din Sydney, este de părere că Rusia ar putea opri aprovizionarea cu gaze naturale a Germaniei, din cauza pierderilor pe care le-ar suferi ruşii. „Rusia a mai fost dispusă să joace această carte", a spus el, cu aluzie la reducerea livrărilor de gaze naturale către Europa în 2009, în contextul unei dispute cu Ucraina.

Măsurile impuse Ciprului vor afecta deja euroscepticul guvern de la Londra, deoarece în băncile cipriote sunt şi mulţi bani depuşi de pensionarii, dar şi de militarii britanici, care lucrează în bazele navale din Cipru.

Este pentru prima dată când Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană şi-au încălcat promisiunea că, oricât de mare ar fi criza, depozitele bancare ale cetăţenilor nu vor fi afectate. Deşi Jose Manuel Barroso şi Mario Draghi (preşedinte Băncii Centrale Europene) au spus că ce se întâmplă acum în Cipru este o excepţie care nu se va mai repeta în alte state, s-a creat deja un precedent periculos pentru piaţa bancară europeană. Este de aşteptat ca de acum încrederea publicului în siguranţa propriilor depozite bancare să scadă, iar acest lucru se va cunoaşte la depozitele bancare din întreaga Europă.

Citeşte ce este dispus să facă şeful Bisericii Ortodoxe din Cipru pentru a salva ţara!