Cum arată România după cinci ani de criză ?

223

Luna aceasta se împlinesc cinci ani de când au apărut primele semne ale crizei economice în România, moment care a marcat începerea unei perioade în care românii au devenit mai săraci şi mai îndatoraţi.

Începând cu octombrie 2008, economia şi puterea de cumpărare au stagnat, iar şomajul şi restanţele la credite au crescut. După aceste prime semne ale recesiunii a urmat o perioadă când lucrurile s-au înrăutăţit, iar criza a devenit din ce în ce mai severă. Site-ul adevarul.ro a schiţat o perspectivă a ultimilor cinci ani, pe baza datelor oficiale şi a opiniilor economiştilor.

În mod oficial, criza mondială a început pe data de 15 septembrie 2008, însă în SUA începuse, în proporţii mici, încă din 2006. Piaţa imobiliară atinsese cote impresionante, iar creditele numite „subprime", care se acordau chiar şi celor care nu şi le puteau permite, începuseră să prejudicieze în mod drastic situaţia băncilor care le generaseră. Situaţia a devenit din ce în ce mai tragică până ce la data de 15 septembrie, banca de investiţii Lehman Brothers a falimentat şi Merril Lynch s-a vândut către Bank of America. La data de 17 septembrie 2008, premierul Călin Popescu Tăriceanu declara că România nu va fi afectată de criză, însă în luna mai 2009, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara că România „a trecut de punctul cel mai de jos al crizei".

Consecinţele crizei nu s-au lăsat mult timp aşteptate: marile companii industriale au închis rând pe rând sau au încetat temporar, şomajul a crescut la peste 6%, salariul mediu a descrescut, restanţele la credite erau din ce în ce mai numeroase, iar economia a suferit cele mai mari contracţii din Europa. La sfarşitul anului 2010 au început să se întrevadă primele semne ale redresării. Din punct de vedere tehnic, recesiunea s-a încheiat în primăvara anului 2011, dar efectele crizei sunt prezente şi astăzi.

În prezent, situaţia nu este prea optimistă, tendinţă care va continua în următorii ani: valuta este cu 20% mai scumpă, lucru care presupune rate la credit mai greu de rambursat, preţurile carburanţilor s-au dublat, şomajul este mai mare (8%), investiţii străine sunt minime, iar restanţele la bănci depășesc 33 de miliarde de lei. Partea pozitivă este că salariul mediu a crescut cu 300 de lei şi inflaţia este controlată.

Potrivit economiştilor intervievaţi de Adevărul, consecinţele crizei nu s-au terminat şi nici nu se întrevăd speranţe pentru un final apropiat. Din punctul de vedere al analistului economic Matei Păun, România a gestionat destul de rău criza, deoarece economia a suferit cele mai mari contracţii, după Grecia, şi acum are cele mai slabe premise de redresare. Analistul economic Laurian Lungu a declarat că „este necesară o rigurozitate strictă a cheltuielilor, atât în sectorul public, cat şi în cel privat, în concordanţă cu veniturile".

Vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii, Mihai Tănăsescu, a declarat că potenţialul de creştere a PIB-ului este de 4% anual; sunt inadmisibile creşterile cu sinusoide, de la plus 8%, la minus 1%. El a mai spus că „gândurile şi munca oamenilor trebuie puse laolaltă şi create strategii multianuale, pentru că guvernele vin şi pleacă, în timp ce oamenii au nevoie de continuitate, de soliditate, dar mai ales de solidaritate. Pentru a ne atinge potenţialul, trebuie să aplicăm o gândire comună asupra a ce vrem să facem".

În timpul celor cinci ani de criză, România a semnat trei acorduri stand-by cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE) şi Banca Mondială (BM), primul, în anul 2009, fiind în valoare de 19,95 miliarde de euro, pe o perioadă de doi ani, folosit pentru consolidarea bugetului statului, plata pensiilor şi a salariilor. Acordurile au presupus angajamente din partea guvernului, cum ar fi reducerea deficitului, scăderea arieratelor, reforme structurale, privatizări şi liberalizarea preţurilor la energie. După primul acord, în 2011 s-a semnat cel de-al doilea, de tip preventiv, tot pentru doi ani, care s-au mai prelungit cu câteva luni. Valoarea acestuia a fost de 5 miliarde de euro. Directorul FMI a anunţat săptămâna trecută că s-a aprobat încheierea unui nou acord stand-by cu România, în valoare de 2 miliarde de euro, pentru doi ani, care va fi tratat ca preventiv, fiind cel de-al treilea în ultimii cinci ani. Nemat Shafik, prim-adjunct al directorului executiv al FMI a declarat că apreciază faptul că, în cadrul ultimelor două acorduri, România a redus dezechilibrele fiscale şi de cont curent mari şi a început reformele structurale.