Cum afectează sărăcia creierul uman

565

Sărăcia se perpetuează singură în moduri pe care oamenii de știinţă abia încep să le descopere. Deși pentru cei mai mulţi dintre noi este tentant să credem că sărăcia ar fi un rezultat al deciziilor nefericite, există tot mai multe dovezi care indică spre faptul că tocmai lipsa banilor este cea care ne afectează în sens negativ gândirea, nu invers.

Un studiu publicat recent în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences demonstrează existenţa unei influenţe negative a sărăciei asupra anatomiei cerebrale, precum și a funcţionării creierului. Cea mai importantă concluzie a acestei cercetări este că veniturile financiare scăzute pot deteriora funcţia cognitivă, împiedicând totodată dezvoltarea ei.

Pentru acest studiu, cercetătorii de la Centrul Vital Longevity din cadrul Universităţii Texas (Dallas) au scanat creierele a 304 de persoane cu vârste cuprinse între 20 și 89 de ani. Cercetătorii au fost preocupaţi de observarea și analizarea a două aspecte. În primul rând, cantitatea de materie cenușie din creierele subiecţilor și, în al doilea rând, felul în care sunt organizate reţelele neuronale din creierele acestora, notează The Atlantic. În creier, zonele care au funcţii asociate prezintă adesea o activitate similară. Zonele care controlează vorbirea, de exemplu, tind să interacţioneze mai mult una cu cealaltă și mai puţin cu zonele implicate în alte funcţii specifice ale organismului. Este considerat benefic ca funcţiile creierului să fie „segregate” în acest fel.

Cercetătorii au corelat apoi imagistica creierului cu istoricul fiecărui individ cu privire la educatie, locul de muncă și statutul lor socioeconomic la vârsta adultă. Iar ce au constatat a fost că, în rândul persoanelor de vârstă mijlocie (între 35 și 64 de ani), participanţii cu statut socioeconomic superior aveau mai multă substanţă cenușie în creier, iar funcţia de „segregare” era vizibilă mai des. Ambii indicatori sunt corelaţi cu o mai bună memorie și sunt consideraţi factori protectori împotriva demenţei și a altor semne de îmbătrânire a creierului.

Cercetătorii au obţinut același rezultat chiar și atunci când au eliminat din ecuaţie alţi factori care ar fi putut influenţa anatomia și performanţele creierului, aspecte precum sănătatea mintală și fizică, capacitatea cognitivă și chiar statutul socioeconomic din copilărie al subiecţilor. Constatarea oamenilor de știinţă a fost că nu statutul socioeconomic din copilărie este cel care a afectat sănătatea creierului oamenilor aflaţi acum la vârsta mijlocie, pentru că subiecţi săraci în copilărie, dar care s-au redresat financiar pe parcurs nu au avut aceleași caracteristici cerebrale ca subiecţii care nu au suferit lipsuri în copilărie, dar le-au experimentat la vârstă adultă.

Cum „lucrează” sărăcia

Este posibil ca persoanele cu venituri mai mici la vârstă adultă să nu își fi putut permite hrana sănătoasă și serviciile medicale adecvate nevoilor lor. De asemenea este posibil ca acești oameni să trăiască în cartiere mai poluate sau să nu aibă parte de activităţi care să îi stimuleze intelectual. Stresul de a se situa pe o treaptă inferioară a scării socioeconomice crește nivelul de încărcare alostatică – un indicator care măsoară impactul hormonilor de stres asupra uzurii organismului în general și, implicit, a creierului.

„Începem să aflăm mai multe despre impactul stresului asupra creierului. (…) Ceea ce am descoperit este în concordanţă cu ideea că experienţele de pe întreg parcursul vieţii ar putea influenţa sănătatea creierului”, a declarat autorul principal al studiului, Gagan Wig, neurolog și cercetător la Universitatea Texas.

„Sărăcia captează atenţia individului care se confruntă cu ea, fiind puternic asociată cu îmbătrânirea prematură, cu o funcţie cognitivă mai slabă, iar (…) problemele financiare cu care se confruntă tinerii pot afecta sănătatea lor cognitivă la vârsta mijlocie”, este de părere și profesorul Adina Zeki Al Hazzouri, de la Universitatea din Miami, coordonator al unei alte cercetări în domeniu.

Veniturile mici și nivelul socioeconomic scăzut au fost asociate cu comportamente nesănătoase, cum ar fi consumul de alcool, fumatul și activitatea fizică inadecvată, care, la rândul lor, sunt factori de risc pentru afecţiuni ale sănătăţii, cum ar fi infarctul. Apoi, lipsa banilor poate influenţa nivelul educaţional și implicit mediul de viaţă la vârsta adultă, o alimentaţie nesănătoasă. Iar stresul indus de sărăcie diminuează capacitatea de concentrare, reduce capacitatea de reacţie și crește nivelul de iritabilitate.

Însă dacă aceste relaţii mecaniciste se văd doar la nivelul individului, la nivelul interacţiunii cu statul, inegalitatea veniturilor poate sugera o lipsă a investiţiilor publice și a infrastructurii de sănătate, care influenţează apoi sănătatea prin mecanisme induse de stres și prin reducerea resurselor sociale și fizice.

Studii anterioare au sugerat, de asemenea, că regresul statutului socioeconomic poate afecta modul în care gândește o persoană. Potrivit unei lucrări știinţifice din anul 2013, efortul constant și epuizant de a face faţă efectelor imediate ce decurg din lipsa banilor – cum ar fi incapacitatea de plată a facturilor și reducerea cheltuielilor – are capacitatea de a reduce funcţia cognitivă a unei persoane. Cercetătorii spuneau că efectul sărăciei asupra funcţiilor creierului poate fi comparat la nivel practic cu efectul unei nopţi întregi nedormite. Oamenii care au trăit în sărăcie au rezultate mai slabe la testele de memorie și la viteza de procesare a informaţiilor faţă de cei care nu s-au confruntat niciodată cu lipsuri materiale, este concluzia unei alte cercetări, mai recente.

„Perspectivele anterioare cu privire la problematica sărăciei au pus lipsa banilor pe seama eșecurilor personale sau a influenţei nefaste a mediului. Ceea ce spunem noi”, a precizat autorul studiului publicat de PNAS, care a coordonat, de asemenea, și studiul din 2013, „este că însăși lipsa resurselor financiare poate conduce la disfuncţionalităţi cognitive. Condiţia de a nu avea suficient poate fi, ea însăși, o cauză a sărăciei.”