Cum definesc mallurile ţara în care trăim

1499

Dacă în ţara în care locuiești se va construi cel mai mare mall din lume, un mic oraș de fapt, cu blocuri de locuinţe, 100 de hoteluri, parcuri de distracţii, spital și altele, ce se întinde pe o suprafaţă de 743.000 de metri pătraţi, atunci știi că nu locuiești în România.

Şeicul Dubaiului, Mohammed bin Rashid al-Maktoum, a anunţat că lucrările la Mall of the World vor începe cât de curând. Construcţia masivă va avea promenade lungi de 7 kilometri, pe care se vor putea plimba câte 180 de milioane de vizitatori anual, și va avea climatizare controlată. Asta în condiţiile în care Dubaiul se află încă în perioada de revenire după criza economică. Afacerea te face să te întrebi dacă nu cumva ai pierdut ceva din peisaj, dacă nu cumva ai înţeles prost că proiectele imobiliare magalomane vor înceta după criză.

Vești noi, avertizări noi

Proiectul a fost anunţat cu mare pompă în Dubai, deoarece marchează întoarcerea la acea „epocă” de proiecte masive, care ţineau prima pagină a ziarelor, și care au definit dezvoltarea rapidă și extravangată a statului, până la criza financiară din 2009. Având în vedere că multe dintre proiecte sunt construite cu bani împrumutaţi, criza datoriilor a lovit statul, iar multe dintre acestea au trebuit să fie abandonate sau reduse ca dimensiuni.

Pentru Dubai nu a fost puţin lucru. Petrolul nu este o sursă principală de venit (în contrast cu Abu Dhabi), ci comerţul, exporturile, construcţiile, serviciile financiare, toate aduc semnificativ mai mulţi bani la buget decât sectorul energetic. Turismul, bazat pe un consumerism fără rușine (Dubaiul are cele mai multe și mari magazine de lux), aduce și el un profit substanţial. Considerat unul din cele mai bune locuri de trai, Dubaiul este un cămin preferat de emigranţi și exilaţi bogaţi, dintre care mulţi au fost aduși de valul “primăverii arabe”.

Cel mai mare mall din lume este gândit a fi un proiect care să aducă și mai mulţi bani la buget, atrăgând vizitatori pe tot parcursul anului, graţie sistemului de climatizare controlată. „Turismul este de bază pentru economia noastră și avem ambiţii mai mari decât turismul sezonier”, a declarat șeicul.

Deși Fondul Monetar Internaţional a avertizat asupra declanşării unor noi probleme financiare, cauzate de aceste proiecte extreme de costisitoare, oficialii arabi au precizat că pot gestiona eventualele riscuri.

Bogăţia la români

Nu doar în Dubai s-a dat din nou strart proiectelor imobiliare de mare anvergură, ci și în Micul Paris. „Fiind copil, malluri cutreieram”, ar putea spune tinerii din ziua astăzi, mai precis cei care locuiesc în București. În prezent, în capitală funcţionează zece centre comerciale, dar nu sunt nici pe departe destule, conform unor specialiști care, raportându-se la numărul de locuitori, ar dori 50 de malluri.

Așadar, acum, când economia începe să își revină, conform oficialilor guvernamentali, este momentul propice pentru a ne îndrepta spre această ţintă. Prin urmare, două noi malluri sunt acum în faza de șantier (Park Lake și Mega Mall) și încă altele cinci sunt în faza de proiectare (Victoria City, Afi Laromet, Ştirbey, Collosseum şi Dâmboviţa Center).

Se pare că investitorii străini au de ce să se riște cu asemenea construcţii chiar în condiţiile economie actuale, având în vedere că traficul săptămânal al celor mai mari trei malluri din Bucureşti este de peste 2 milioane de vizitatori, mai mult decât populaţia oraşului (luând în calcul recensământul din 2011). La Afi Palace Controceni, cel mai vizitat mall, ajung în fiecare zi 52.000 de oameni, în medie, conform unei analize Ziarul Financiar. Prin comparaţie, Sala Palatului poate găzdui circa 3.200 de persoane. În 2012, în plină criză economică, Afi Cotroceni a avut o cifră de afaceri de aproape 30 de mil. euro.

„La început, moda era să ai magazin de prezentare pe Calea Victoriei, dar chiria mare şi traficul au început să descurajeze investitorii“, explică Radu Zilişteanu, expert imobiliar, pentru Adevărul. Acum, printre bucureşteni, moda este să mergi la mall, ceea ce explică tendinţa oamenilor de afaceri din străinătate este să investească în ridicarea unor centre comerciale.

Moartea mallurilor, la ele acasă

Moda mersului la mall a venit însă din Statele Unite, iar oricine ar vrea să investească în așa ceva, ar trebui să se intereseze mai întâi ce se întâmplă acolo unde se dă tonul. Dacă ar face asta, și-ar da seama că în SUA, epoca mastodonţilor pentru shopping a apus.

Moda a început în 1956, când s-a deschis primul mall în Minneapolis. „A fost cea mai bună perioadă a economiei. De fapt, cea mai bună perioada din istorie, la nivel global, a fost între anii ’50 şi ’70”, explică Robin Lewis, autorul cărţii The New Rules of Retail. Între 1956 și 2005, s-au construit aproximativ 1.500 de malluri, inclusiv Mall of America, unul dintre cele mai mari din lume, care atrage anual milioane de vizitarori din toată lumea.

Astăzi însă, în toate statele americane mallurile sunt pe moarte. Niciun mall nu s-a mai deschis din 2006, iar sute dintre cele existente au dat faliment și au fost demolate sau se află și acum în paragină. Criza economică și-a spus cuvântul, dar și mutaţia shoppingului spre sfera digitală, vânzările pe internet dublându-se faţă de 2006, conform CBS News. De ce să consumi benzină și să te înghesui la mall, când poţi doar să întinzi mâna după card?

Ce au avut de învăţat investitorii care încă nu și-au pierdut banii, dar ce ar trebui să înveţe din timp și românii, este să fie atenţi la o Americă în schimbare și să le ofere clienţilor ceva ce nu pot obţine stând la calculator: experienţe de viaţă.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 8 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.