Pericolele care ne pândesc la colţul următorului deceniu

188

Diferenţa crescândă dintre cei mai bogaţi şi cei mai săraci oameni este cel mai mare pericol cu care se va confrunta populaţia planetei în umătorii 10 ani, avertizează un raport realizat de peste 700 de experţi de la World Economic Forum. Unele riscuri din ierarhie sunt uşor de ghicit, dar altele au un impact neaşteptat.

Ierarhia realizată de economişti a celor mai grave riscuri care ar putea „să provoace un şoc sistemic la scară mondială" a grupat factorii în funcţie de cinci criterii: economic, de mediu, geopolitic, social şi tehnologic.

Astfel, pe locul I al riscurilor susceptibile să provoace cele mai grave daune omenirii în urmatorul deceniu se află prăpastia cronică între veniturile celor mai bogaţi şi celor mai săraci oameni din lume. În ceea ce priveşte extremele financiare, în 2013 prăpastia dintre cele două categorii s-a adâncit. Bill Gates, fondatorul Microsoft, a revenit pe locul I al celor mai bogaţi oameni ai planetei, detronându-l pe magnatul mexican Carlos Slim Helu. În ceea ce priveşte profitul cel mai mare al anului, beneficiarul este magnatul american Warren Buffet, care – într-o singură zi – s-a îmbogăţit cu 37 de milioane de dolari. De partea cealaltă a prăpastiei, cei mai săraci oameni ai anului 2013 locuiesc în Republica Democratică Congo, cu un venit mediu anual de 236 de dolari pe persoană, adică 0,64 de dolari pe zi.

Cel mai mare risc

Diferenţele de venituri au dus la micşorarea clasei de mijloc din ţările avansate, în timp ce globalizarea duce la polarizarea veniturilor în ţările în curs de dezvoltare. Pentru economişti, acest fenomen are implicaţii profunde. Pe de o parte, piaţa de consum a devenit foarte îngustă. Chiar dacă bunurile de lux au înregistrat profituri foarte mari (valoarea pe piaţa bursieră a unor firme de profil – precum producătorul de bijuterii Tiffany sau producătorul de cosmetice Estee Lauder – a crescut între 400% şi 600%), aceste surse de venit nu au capacitatea de a stimula o creştere economică sau de a crea prea multe locuri de muncă, aşa cum ar reuşi o pătură de mijloc, explică profesorul Harry Bruinius, pentru Christian Science.

Pe de altă parte, tot mai puţinii care au un loc de muncă stabil au şi un salariu mic, care îi pune slab în valoare din punct de vedere professional. Raportul cel mai mare dintre numărul total de populaţie şi numărul celor angajaţi se găseşte în Elveţia: 79,3%, potrivit statisticilor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) din 2012. Media UE este de 64,9%, iar media Europei este de 63%.

Problema a făcut subiectul protestelor Occupy din urmă cu trei ani, care au avut sloganul „Noi suntem 99%" – referitor la concentrarea bogăţiei la un procent din populaţia lumii. De atunci, şi Papa Francisc s-a exprimat în acest sens, care a vorbit despre săraci ca fiind „cei excluşi".

Riscurile crescute de natură climatică şi socială

Raportul anual privind riscurile globale, prezentat la Londra şi citat de France Presse, mai avertizează şi cu privire la crizele economice, criza apei potabile şi modificările climatice.

Al doilea factor de risc îl reprezintă fenomenele climatice extreme, care au potenţialul de a afecta siguranţa rezervelor de alimente şi instabilitatea politică şi socială. Cu toate că de cele mai multe ori impactul este local, ele influenţează sistemul climatic global.

Legat de acest aspect, Forumul a mai formulat două avertizări în domeniul climatic. Primul este criza apei potabile, accentuată de administrarea fără înţelepciune a acestei resurse şi de competiţia tot mai acerbă pentru resursele de apă. Al doilea se referă la toate schimbările climatice, care ocupă locul al IV-lea în topul riscurilor pentru următorii 10 ani, la care nu găsim soluţii şi care afectează mai ales ţările în curs de dezvoltare.

Al treilea risc major este rata şomajului, o „plagă" care a atins angajaţii din aproape toate ţările, ce lucrează atât în ţări cu economii avansate, cât şi în ţările în curs de dezvoltare. Rata şomajului a crescut la 50% în nouă state de pe glob, cu rate mai mari în rândul tinerilor – care, pe drept cuvânt, sunt numiţi generaţia pierdută.

În fine, cel de-al cincilea risc este „cybergeddon", în principal în lumina recentelor dezvăluiri privind monitorizarea guvernelor lumii, făcute de fostul consultantul în informatică Edward Snowden. Eşecul masiv al sistemelor informatice care ar avea consecinţe catastrofale pentru economia globală, mai ales acum, când comunitatea internaţională este mai puţin dispusă să lucreze împreună pentru a stabili modele de gestionare a acestei probleme.

Riscuri crescute de ordin politic şi economic

În ceea ce priveşte riscurile economice, acestea se împart în crize alimentare, crize fiscale şi eşecul organismelor financiare globale.

În condiţiile izbucnirii războaielor şi conflictelor civile în diferite regiuni ale lumii, o criză alimentară este inevitabilă, avertizează reprezentanţii forumului. O asemenea criză se declanşează atunci când accesul la cantităţile şi calitatea potrivite ale hranei dispare sau nu mai este sigur.

Totodată, economiile dezvoltate se află într-o situaţie dificilă şi sunt în continuare expuse pericolelor, explică economistul Nouriel Roubini, supranumit şi profetul crizei. „La mai bine de cinci ani de la colapsul Fraţilor Lehman, eşecul unui mecanism financiar se numără printre riscurile care provoacă cele mai multe îngrijorări. Totodată, persistă suspiciunile care planează asupra calităţii activelor mai multor bănci", avertizează şi economiştii din Forumul Economic.