România, între produse contrafăcute și dublul standard

387

Recent, presa românească a fost angrenată într-o discuţie amplă cu privire la calitatea alimentelor importate. Sunt ele de o calitate inferioară celor oferite în Vest de către aceleași companii? Subiectul rămâne deschis.

Premierul Slovaciei, Robert Fico, tocmai a ameninţat că va impune restricţii pentru anumite importuri din alte ţări europene, în urma scandalului calităţii alimentelor vândute în ţările central şi est-europene, care ar fi de calitate inferioară prin comparaţie cu aceleași alimente vândute în ţările din vestul Europei. „De ce aceeaşi marcă de bulete de pește conţine mai mult peşte la vecinii din Austria?” s-a întrebat premierul Fico. Iar jurnaliştii polonezi și-au pus problema în repetate rânduri dacă este vorba de un „rasism alimentar” faţă de anumite ţări din Europa.

În timp ce problema dublului standard îi animă pe unii politicieni europeni, presa românească evidenţiază faptul că în circuitul comercial pot fi găsite fără mare dificultate produse alimentare contrafăcute. De la ulei de măsline la pâinea neagră cu coloranţi, până la mierea de albine obţinută din sirop industrial de glucoză sau chiar anumite produse BIO, piaţa românească este invadată de produse cu potenţial de risc asupra stării de sănătate. De exemplu, Centrul European al Consumatorilor din România susţine că produsele contrafăcute au atins în prezent toate formele de consum: medicamente, cosmetice, reţete medicale cu dozare necorespunzătoare sau fără autorizaţie de punere pe piaţă, piese auto în afara standardelor de siguranţă etc. În România sunt vândute anual produse contrafăcute de peste 800 de milioane de euro, iar această piaţă ilegală provoacă pierderea câtorva zeci de mii de locuri de muncă, conform unor date furnizate de autorităţile europene pentru protecţia drepturilor de autor.

În repetate rânduri a fost scoasă la iveală o escrocherie care se găseşte în pieţele din România. Comisarii de la Protecţia Consumatorului au găsit la vânzare brânză făcută numai din grăsimi vegetale. Conform analizelor, produsul cu etichetă de telemea nu conţinea nicio urmă de lapte. Specialiștii au explicat că este mai degrabă un fel de margarină cu formă de brânză, făcută din ulei de palmier hidrogenat, care, consumat în mod frecvent, produce cancer. „Practic, este o margarină de generaţia întâi. Conţine acizi graşi care duc la apariţia bolilor cardio­vasculare şi a unor forme de cancer”, avertiza dr. Mencinicopschi. Așa cum era de așteptat, această situaţie a atras în primul rând protestul producătorilor de lactate.

Și mai interesant este faptul că recent Bulgaria a reacţionat dur faţă de produse alimentare comercializate de companiile multinaţionale europene, avertizând că va presa Uniunea Europeană să rezolve problema „standardelor duble”. „În mod sigur provoacă îngrijorare. Standardele duble sunt un fapt”, a afirmat prim-ministrul bulgar, fără a menţiona însă numele produselor şi companiilor care se fac vinovate de acest lucru.

Un eurodeputat român a recunoscut că în prezent problema calităţii alimentelor a intrat într-un blocaj, fiindcă producătorii susţin că produsele sunt diferite pentru a satisface gusturile diferite ale consumatorilor, în timp ce cetăţenii ţărilor estice cer ca produsele să aibă aceeași calitate peste tot. Pe fond însă, problema nu se rezumă doar la chestiunea dublului standard. Fiindcă până la rezolvarea acestui aspect cu implicaţii de ordin politic, alte produse contrafăcute circulă în mod liber în România, fără ca discursul public să fie deranjat prea mult de această problemă. Și în această privinţă ar putea fi invocată dubla măsură.