Esenţiale azi, 24 iulie

78

Alimentele pentru România diferă de cele pentru alte ţări

Produsele alimentare care ajung la români sunt mai slabe calitativ şi conţin mai multe grăsimi decât cele care ajung în vestul Europei, deşi preţul este la fel sau chiar mai mare, arată cel mai recent studiu făcut de InfoCons – Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor.

Asociaţia a analizat produse asemănătoare din ţări precum Marea Britanie, Spania și Franţa și a constatat diferenţe în lista de ingrediente şi la valorile nutriţionale. Astfel, în România, Fanta de portocale are mai puţin suc de fructe și 5 aditivi alimentari, pe când cea care se consumă în Marea Britanie are 8 aditivi, iar cea din Spania, 10. Un alt exemplu este ciocolata Milka cu lapte, care conţine mai mulţi aditivi alimentari în România decât cea din Spania.

Actualmente, reprezentanţii Ministerului Agriculturii analizează la rândul lor 29 de probe preparate din carne, conserve de peşte, ciocolată şi alte alimente, prelevate din magazine din Belgia, Olanda şi Germania care au reprezentanţe şi în România, respectiv Lidl, Kaufland şi Delhaize (Mega Image).

Mitingul diasporei a fost aprobat

Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a aprobat mitingul diasporei din 10 august, când mai multe străzi vor fi închise. Iniţial, Gabriela Firea confirmase decizia Comisiei de avizare de a nu aproba manifestaţia pe motiv că un milion de participanţi ar perturba grav activitatea și circulaţia din Capitală.

„Dacă se doreşte organizarea unui eveniment cu 10.000 de persoane, 100.000 de persoane sau 1.000.000 de persoane, teoretic, totul este posibil dacă organizatorul îşi asumă responsabilităţile ce decurg din lege şi toate instituţiile statului conlucrează pentru a garanta siguranţa cetăţenilor”, a declarat Gabriela Firea.

Procesul în dosarul Colectiv ar putea fi reluat de la zero

Valeriu Mihai Terceanu, judecătorul din dosarul Colectiv, a cerut pensionarea, solicitarea lui urmând să fie discutată marţi în şedinţa plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). În eventualitatea în care cererea îi va fi aprobată, procesul în cazul Colectiv, aflat de peste doi ani pe rolul Tribunalului Bucureşti, ar putea fi reluat de la zero. Conform legii, toate actele efectuate de judecător în cazul Colectiv vor fi anulate.

În urma incendiului din clubul Colectiv au murit 64 de persoane, între care 27 în noaptea tragediei şi 37 ulterior, în spitale din Bucureşti şi din străinătate. În dosar s-au constituit părţi civile 139 de persoane, 11 spitale şi 5 instituţii.

Lupta împotriva SIDA necesită mai multe finanţări

Un număr de 15.000 de experţi în HIV-SIDA, printre care oameni de ştiinţă, militanţi, responsabili politici, sunt prezenţi la o conferinţă internaţională ce are loc săptămâna aceasta în Amsterdam, Olanda. Aceștia au atras atenţia că este nevoie de miliarde de dolari pentru a continua lupta împotriva acestei maladii, lipsa banilor putând genera o reizbucnire a epidemiei.

Obiectivul principal pe termen mediu al experţilor este ca, până în 2020, 90% din persoanele bolnave să fie depistate, iar cel puţin 90%, tratate. Pentru a atinge obiectivul stabilit, ONU a estimat că este nevoie de 7 miliarde de dolari anual. În prezent, în întreaga lume trăiesc cu virusul HIV aproape 37 de milioane de persoane.

Italia acceptă imigranţii până la finalizarea negocierilor europene

Șeful diplomaţiei italiene, Enzo Moavero Milanesi, a anunţatItalia acceptă ca navele și bărcile cu imigranţi să ancoreze în porturile italiene, până când Uniunea Europeană va pune la punct o strategie care să rezolve problema distribuirii acestora.

Milanesi a declarat că doreşte ca în următoarele cinci săptămâni să fie pusă la punct o politică privind distribuirea migranţilor, Roma considerând prioritară „revizuirea regulilor operaţionale pentru a se evita ca toate persoanele salvate să debarce într-o singură ţară”.

Procurorii chilieni investighează abuzuri sexuale din Biserica Catolică

Autorităţile civile din Chile investighează 36 de acuzaţii de abuz sexual în dreptul episcopilor, clericilor și lucrătorilor laici din Biserica Romano-Catolică, a declarat luni în cadrul unei conferinţe de presă procurorul-general, Luis Torres.

Până în prezent, majoritatea cazurilor de abuz sexual din Chile au fost făcute publice și au fost tratate de biserică în conformitate cu legea canonică. Victimele declară însă că sancţiunile impuse vinovaţilor nu erau adecvate, avându-se în vedere severitatea actelor comise și, de asemenea, au fost și cazuri în care biserica nu a luat nicio măsură.

În Chile, 36 de cazuri de abuz sexual sunt anchetate, alte 108 cazuri au fost închise (unele din lipsă de probe), 23 de persoane au fost condamnate, 2 au fost exonerate și 22 au fost trimise la un alt birou judiciar, deoarece aveau la bază infracţiuni comise înainte de anul 2000.

Victime în urma incendiilor din Grecia

În urma a două incendii de vegetaţie scăpate de sub control lângă Atena, cel puţin 50 de persoane au murit şi peste 100 au fost rănite. Majoritatea victimelor au murit în propriile locuinţe ori în maşinile personale în Mati, o staţiune de vacanţă aflată la 29 de kilometri de Atena.

După ce vânturile puternice au alimentat cele mai grave incendii din ultimul deceniu, autorităţile au avertizat populaţia să-şi abandoneze locuinţele. Pentru combaterea incendiilor, Grecia a cerut ajutor de la partenerii din Uniunea Europeană, iar Ciprul şi Spania au fost primele ţări care s-au oferit să ajute.

Ameninţări reciproce între Trump şi preşedintele iranian

Hassan Rouhani l-a sfătuit pe Trump „să nu se mai joace cu coada leului” şi l-a ameninţat că un conflict cu Iranul va fi „mama tuturor războaielor“. La rândul lui, președintele Donald Trump a reacţionat printr-o postare pe Twitter afirmând: „Nu mai ameninţa niciodată Statele Unite sau vei suporta consecinţe cum puţini în istorie au suportat vreodată.” Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a lăudat „poziţia fermă” a lui Donald Trump în cazul Iranului.

Pe fondul acestor declaraţii, generalul Gholam Hossein Gheibparvar, comandant în armata de elită a regimului iranian, a declarat luni că Trump „nu va îndrăzni” să întreprindă vreo acţiune militară contra Iranului, iar ameninţările sale fac parte dintr-un „război psihologic”. Parlamentarul iranian Heshmatollah Falahatpisheh a declarat că, în pofida declaraţiilor celor doi lideri, nu crede că se va ajunge la o confruntare militară între cele două state.

Anglia: Băieţel de trei ani, atacat cu acid

Patru bărbaţi, în vârstă de 39, 22, 25 şi 26 de ani, au fost arestaţi la Londra în legătură cu un atac cu acid ce a vizat un băieţel de trei ani, care a suferit arsuri grave, a anunţat luni poliţia din West Mercia. Incidentul a avut loc într-un centru comercial din Worcester, în vestul Angliei, iar copilul a fost vizat în mod intenţionat.

Deși băiatul a fost externat duminică, medicii au avertizat că implicaţiile pe termen lung asupra sănătăţii sale nu sunt clare în acest moment. Oficialii locali au anunţat că în ultimul an s-a înregistrat o creştere a numărului de atacuri cu acid.

Europa: Vremea extremă ar putea scumpi alimentele

Experţii susţin că industria alimentară se va confrunta cu o lipsă serioasă de materie primă în perioada următoare, fapt ce ar putea să se reflecte în creșterea preţurilor. Nordul Europei este afectat de un val de căldură ce a generat o secetă severă, în timp ce în sud cantitatea prea mare de precipitaţii a afectat recoltele.

Seceta, care în prezent afectează Scandinavia, Scoţia, Irlanda, statele baltice, Olanda, Laponia şi nordul Germaniei, este „o anomalie extinsă şi severă”, conform unui raport al Comisiei Europene.

Gard la frontiera Bulgariei cu România

Autorităţile bulgare au demarat luni procedurile pentru construirea unui gard pe segmente ale frontierei cu România, pentru a opri răspândirea pestei porcine africane, depistate la noi în ţară.

Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentară din România a anunţat sâmbătă că în comuna Giurgeni din judeţul Ialomiţa au fost depistate două noi cazuri de infectare cu virusul pestei porcine africane, autorităţile intervenind de urgenţă.

Coreea de Nord începe dezasamblarea sitului de lansare a rachetelor

Coreea de Nord pare să fi demarat procedurile pentru dezasamblarea unui sit-cheie de lansare a rachetelor, în nord-vestul ţării. Astfel, imaginile surprinse prin satelit sugerează că Phenianul respectă promisiunea făcută în iunie la Singapore, în care președinţii Donald Trump și Kim Jong-un au semnat un acord pentru „denuclearizarea completă a Peninsulei Coreea”.

Cu toate acestea, potrivit unor rapoarte recente, Coreea de Nord ar continua în secret programul său de arme prin faptul că singurul sit oficial al Coreei de Nord pentru îmbogăţirea nucleară este modernizat și că ţara a intensificat îmbogăţirea în alte situri secrete.

Coreea de Sud reduce numărul de militari de la graniţa cu Coreea de Nord

Ministerul Apărării din Coreea de Sud a declarat marţi că intenţionează să reducă posturile, numărul de militari și cantitatea de echipament de-a lungul zonei demilitarizate la graniţa cu Coreea de Nord, ca parte a unui acord încheiat la summitul intercoreean din aprilie și care prevede „transformarea zonei demilitarizate într-o zonă de pace”.

În plus, Coreea de Sud va depune eforturi pentru implementarea planului prin care se va trasa Linia Limitei de Nord, o graniţă maritimă de facto şi pentru stabilirea unei zone comune de pescuit pentru cele două ţări.