Esenţiale azi, 27 iunie

84

România dată în judecată de UE din cauza poluării

România, dată în judecată de UE din cauza poluării

Uniunea Europeană dă în judecată România, alături de Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia și Ungaria, din cauza nerespectării limitelor de poluare impuse, și anume pentru că nu s-au conformat limitelor de oxid de azot emis în aer de trafic, industrii şi agricultură. Aceste ţări „au primit destule ultimatumuri în ultimul deceniu pentru a rezolva situaţia. (…) Este convingerea mea că decizia de azi va îmbunătăţi foarte mult viaţa cetăţenilor, dar și mult mai rapid”, a declarat Karmenu Vella, comisar european pentru mediu.

În plus, ca parte a anchetei Dieselgate, Uniunea Europeană a informat că a trimis scrisori de avertizare atât Germaniei, cât şi altor state membre prin care s-au solicitat informaţii amănunţite referitoare la felul în care sunt verificate autovehiculele care ajung pe şosele. Motoarele diesel sunt principalii emiţători de oxid de azot, care cauzează probleme respiratorii şi care determină multe morţi premature.

În dosarul Dieselgate se anchetează scandalul iscat după ce s-a descoperit că unele modele diesel produse de Volkswagen aveau emisii de oxizi de azot (NOx) de până la 35 de ori mai mari în condiţii reale de utilizare comparativ cu limitele impuse de Agenţia de Protecţie a Mediului (EPA) din Statele Unite.

În România, orașele care se confruntă cu mari probleme de poluare sunt Iaşul, Braşovul şi Bucureștiul, unde praful, adică particulele mobile numite PM10, depășește cu mult limitele admise. Într-un an de zile nu trebuie să fie mai mult de 35 de zile în care să se depășească nivelul de 50 de micrograme de particule pe metru cub în 24 de ore. Din păcate, acest nivel maxim este depăşit aproape zilnic în Bucureşti, conform datelor de pe platforma calitateaer.ro.

Curtea Supremă a SUA este „pentru” interdicţiile de călătorie

Curtea Supremă a Statelor Unite a luat marţi decizia finală în favoarea interdicţiei de călătorie pentru persoanele din ţările musulmane, propusă de administraţia Trump, deși curţile inferioare au considerat interdicţia ca fiind neconstituţională. Această decizie este considerată o victorie pentru administaţia Trump și se aplică pentru majoritatea persoanelor din Iran, Somaila, Siria, Yemen, cărora li se interzice accesul pe teritoriul Statelor Unite.

Hotărârea Curţii Supreme a fost însă criticată atât de către refugiaţi, cât și de organizaţiile pentru drepturile omului, care au considerat că America nu va deveni mai sigură în urma acestei decizii. Omar Jadwat, directorul Uniunii Libertăţilor Civile Americane pe probleme de imigrare, a numit decizia unul dintre marile eşecuri ale Curţii Supreme.

Trump însă a salutat decizia, numind-o „o victorie extraordinară pentru poporul american”.

SUA avertizează Turcia în privinţa achiziţionării sistemelor antiaeriene

Wess Mitchell, asistent al secretarului de stat american pentru afaceri europene şi eurasiatice, a avertizat marţi în cursul întâlnirii cu membrii Comisiei pentru Relaţii Externe a Senatului Statelor Unite că decizia Turciei de a cumpăra sisteme antiaeriene S-400 din Rusia va avea „consecinţe”.

„Vom introduce sancţiuni în virtutea Legii pentru Contracararea Adversarilor SUA (CAATSA)”, a declarat Wess Mitchell.

Recep Tayip Erdogan, președintele Turciei, afirmase înainte că sancţiunile SUA nu vor împiedica Turcia să cumpere sisteme antiaeriene S-400 din Rusia. Liderul de la Ankara a propus chiar colaborarea cu Rusia în vederea fabricării viitorului sistem antiaerian S-500.

Tot din cauza intenţiei administraţiei Erdogan de a cumpăra sisteme antiaeriene din Rusia, Senatul Statelor Unite a adoptat recent o nouă versiune a bugetului apărării pe anul 2019, care stipulează oprirea participării Turciei la programul de avioane de vânătoare F-35.

Emmanuel Macron s-a întâlnit cu papa Francisc

Președintele Franţei, Emmanuel Macron, s-a întâlnit marţi cu papa Francisc la Vatican în încercarea de a îmbunătăţi relaţiile cu Biserica Catolică.

În cadrul întâlnirii, ce a avut loc în Biblioteca papală din Palatul Apostolic de la Vatican și care a durat aproximativ o oră, cei doi lideri au discutat despre viitorul Europei, despre problema migraţiei și despre sărăcie, dar și despre „protecţia mediului şi angajamentele multilaterale în rezolvarea şi prevenirea conflictelor, în special în legătură cu dezarmarea”, se arată într-un comunicat al Vaticanului. Și aspectul care vizeză modalităţile de rezolvare a conflictelor din Orientul Mijlociu și din Africa s-a numărat printre subiectele discutate în cadrul întâlnirii.

Macron i-a oferit papei un exemplar rar al unei cărţi scrise în 1936 de Georges Bernanos, ce se numeşte Jurnalul unui preot de la ţară, iar papa i-a oferit liderului francez un medalion ce îl reprezenta pe Martin cel Milostiv, un preot din secolul al IV-lea, care îşi taie mantaua pe jumătate pentru a i-o oferi unui cerşetor.

Nava umanitară Lifeline a anunţat că nu primește autorizaţie de acostare în Malta

Un număr de peste 230 de persoane au rămas blocate la aproximativ 56 km de Malta, pe vasul umanitar Lifeline, ce aparţine unui ONG german cu același nume, întrucât Italia și Malta nu au permis intrarea acestuia în niciun port.

Cu toate acestea, premierul Italiei, Giuseppe Conte, a anunţat marţi după-amiază că nava umanitară va putea acosta în Malta, iar Italia va prelua o parte dintre cei 233 de imigranţi aflaţi la bord. „Tocmai am discutat cu preşedintele Maltei, iar nava umanitară Lifeline va acosta în Malta. Italia va prelua o parte din imigranţi”, a declarat Giuseppe Conte.

„Am primit un mesaj din Malta prin care suntem anunţaţi că nu putem intra în apele teritoriale. Nu putem confirma informaţiile apărute în presă. (…) Astăzi vom cere Franţei să ne primească. Dacă nu primim un răspuns, vom merge spre nord, spre Spania sau spre Franţa”, a comunicat echipajul navei Lifeline, care împreună cu oamenii aflaţi la bord așteaptă decizia privitoare la acostare.

Italia, la cel mai înalt nivel de sărăcie din ultimii 12 ani

Peste 5,1 milioane de oameni din Italia trăiesc în „sărăcie absolută”, mai exact 8,4% din populaţie, deşi Italia se află în al patrulea an consecutiv de creştere economică, conform unui raport al Biroului de Statistică Italian (ISTAT) pentru anul 2017. În 2016, doar 7,9 procente dintre locuitori trăiau în sărăcie absolută. În Italia, numărul oamenilor săraci crește, deşi ţara este la al patrulea an consecutiv de creştere economică, potrivit raportului.

În plus, numărul italienilor care trăiesc în „sărăcie relativă” a crescut în 2017 la 9,4 milioane de persoane, sau 15,6% din populaţie. Aceste persoane au un venit mai mic de jumătate din salariul mediu la nivel naţional. În anul 2016, doar 14% din populaţie trăia în sărăcie relativă.

ISTAT defineşte sărăcia absolută drept condiţia persoanelor care nu au acces la bunuri şi servicii „esenţiale pentru a evita orice formă de excludere socială”.

China și drumul spre guvernarea globală

Pe măsură ce Beijingul își propune să-și sporească influenţa la nivel global, „China trebuie să conducă structurile unui sistem de guvernare globală”, a declarat președintele chinez Xi Jinping.

China trebuie să „susţină protecţia suveranităţii, a intereselor de securitate și dezvoltare ale ţării, să participe în mod proactiv și să arate drumul spre un sistem de guvernare global, creând o reţea de relaţii de parteneriat global mai bună”, a declarat Xi Jinping la finalul unei întâlniri de două zile la nivel înalt a Partidului Comunist.

De la preluarea mandatului, la sfârșitul anului 2012, Xi a adoptat o manieră de conducere mai fermă, a creat organisme globale în China, cum ar fi Banca de Investiţii a Infrastructurii Asiei, și a iniţiat un proiect de referinţă, un nou Drum al Mătăsii, căruia i-a alocat un fond de 40 de miliarde de dolari, pentru a recrea vechile rute terestre și maritime care leagă Asia de Europa. Acest proiect subliniază aspiraţia Chinei de a se impune ca o putere euroasiatică.

Regina Elisabeta a II-a a promulgat Legea Brexitului

După mai multe luni de dezbatere în Parlamentul britanic, marţi a fost semnată de către regina Elisabeta a II-a legea care organizează retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, a anunţat preşedintele Camerei Comunelor, John Bercow. Textul prezentat în iulie 2017 a fost adoptat săptămâna trecută de Parlamentul britanic.

Odată cu ruperea legăturii cu Uniunea Europeană, legea va permite Regatului Unit să funcţioneze normal, punând capăt dreptului european asupra dreptului naţional și va include în dreptul britanic legile comunitare pe care ţara dorește să le păstreze.

În ciuda incertitudinilor din cadrul negocierilor cu Bruxelles-ul, euroscepticii au sărbătorit adoptarea textului, pe care au văzut-o drept garanţie a faptului că Regatul Unit va părăsi Uniunea europeană.

UE, sancţiuni împotriva Ungariei pentru încălcări ale statului de drept

Ca urmare a încălcării valorilor fundamentale ale Uniunii Europene sub guvernarea lui Viktor Orban, luni, Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) a Parlamentului European a recomandat activarea procedurii Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene împotriva Ungariei. Plenul Parlamentului European se va pronunţa asupra acestui caz în luna septembrie.

În raport se mai arată că în Ungaria, independenţa justiţiei, libertatea de exprimare şi a presei, libertatea instituţiilor academice sunt în pericol şi arată spre corupţia la nivel de stat. De asemenea, este amintită și problema migranţilor cu relele tratamente aplicate atât lor, cât şi solicitanţilor de azil.

La baza deciziei stă un document care se fundamentează pe opiniile unui număr mare de specialiști și de reprezentanţi ai unor instituţii europene și care arată că acţiunile administraţiei Orban au afectat statul de drept, democraţia și drepturile fundamentale. Acest raport a venit în urma adoptării de săptămâna trecută a unui pachet de măsuri antiimigraţie.