Cum afectează sărăcia dezvoltarea creierului la copii?

195

De mult timp, lumea academică abordează diverse metode pentru a analiza impactul pe care sărăcia îl are asupra creierului uman, și mai ales asupra dezvoltării acestuia la copii.

În cel mai recent efort, o echipă de cercetători din America va investi 15 milioane de dolari într-un experiment pe trei ani, în care vor urmări dezvoltarea neuronală a nou-născuţilor proveniţi din familii cu venituri sub limita sărăciei.

Subiectul cercetării este complex și multe dintre rezultatele obţinute de cercetători în timp au depins de nișarea subiectului și de metodele de cercetare alese. Cercetătorii de la Centrul Vital Longevity din cadrul Universităţii Texas, de exemplu, au fost interesaţi să vadă impactul sărăciei asupra materiei cenușii și a organizării reţelelor neuronale. Deși concluzia lor este că veniturile financiare scăzute pot deteriora funcţia cognitivă, împiedicând totodată dezvoltarea ei, cercetătorii nu au reușit să identifice mecanismul exact.

Ei au studiat persoane deja adulte, după care au corelat imagistica creierului cu istoricul fiecărui individ. Veniturile mici sunt asociate cu comportamente nesănătoase, care sunt factori de risc pentru o multitudine de afecţiuni, fiind totodată asociate cu un nivel de educaţie precar și cu un nivel mărit de stres, care în sine diminuează capacitatea de concentrare și reduce capacitatea de reacţie. Cercetătorii nu au putut stabili deci care dintre toate aceste relaţii este primar responsabilă pentru deteriorarea funcţiilor cognitive.

Un alt studiu, realizat de cercetători de la Universităţile din Illionis, Cornell, Michigan și Denver, a concluzionat că sărăcia din copilărie afectează capacitatea cognitivă de reglare a emoţiilor mai târziu în viaţă. Activitatea neuronală a pacienţilor de 24 de ani a fost corelată cu trecutul, reieșind că la adulţii care au trăit în sărăcie pe când erau copii existau disfuncţii la două regiuni din creier, amigdala și cortexul prefrontal, ambele cu rol în reglarea emoţiilor. Cercetătorii nu au putut însă stabili exact factorul de vină, stresul putând fi cauzat printre altele și de condiţiile sărăcăcioase în care au locuit, de separarea părinţilor sau de violenţa în familie.

Oamenii de știinţă de la Școala de Medicină a Universităţii Washington din St. Louis au analizat direct 145 de copii urmăriţi anual încă din perioada preșcolară, observând și ei o legătură între sărăcie și anomalii la nivelul amigdalei și hipocampului. Cercetătorii au notat că „efectele sărăciei asupra dezvoltării creierului sunt puternic influenţate de modul de creștere a copiilor de către părinţi și de evenimentele stresante pe care copiii le experimentează în viaţă”, neputând detalia mai mult.

Studiul de trei ani care stă să înceapă, Baby’s First Years, este sing-urul experiment care va căuta o legătură cauzală între nivelul de venit al părinţilor și dezvoltarea copilului. Un număr de 1.000 de mame vor fi selectate din patru orașe americane, cu condiţia ca acestea să fi născut recent și să aibă un venit anual sub limita sărăciei, de 23.000 de dolari pe an. Dintre acestea, unele vor fi selectate pentru grupul de control, iar celelalte vor primi lunar o sumă necondiţionată de 333 de dolari, pe toată durata studiului. Suma este gândită nu să schimbe viaţa familiei, ci să ofere oportunitatea părinţilor de a-și regândi priorităţile, cercetătorii urmărind și cum vor fi cheltuiţi acești bani.

Experimentul este unic din două puncte de vedere. Unul este concentrarea exclusivă pe impactul venitului, fără legătură cu starea de angajată sau șomeră a mamei. Spre deosebire de alte studii, în care impactul venitului a fost analizat în strictă legătură cu statutul de angajat al părintelui pentru a se vedea în ce măsură suplimentarea salariului afectează dezvoltarea copilului, de această dată mamele sunt libere să renunţe la job și să aibă grijă de nou-născut dacă își doresc, ceea ce va afecta cu siguranţă rezultatele. Al doilea aspect unic la acest studiu este evaluarea impactului banilor pe un segment de viaţă despre care nu se cunosc foarte multe lucruri, perioada 0-3 ani.

Va dura ani de zile până vom vedea rezultatele acestui studiu, însă deja sunt așteptate cu entuziasm de experţii din domeniu. Fiindcă, dacă va reieși că donaţiile necondiţionate de bani au un efect pozitiv asupra dezvoltării timpurii a copiilor, atunci discuţiile despre „asistaţii sociali” s-ar putea îndrepta într-o nouă direcţie, în care mult mai mulţi oameni să fie ajutaţi financiar.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.