România, alături de alte opt state ale Uniunii Europene, riscă să fie sancţionată cu aproape 100 de milioane de euro pe zi dacă se constată încălcarea legislaţiei UE cu privire la limitele admise de poluare a aerului.

Ţara noastră a mai fost avertizată printr-un aviz trimis de Comisia Europeană pentru neîndeplinirea obligaţiei de a comunica măsurile de reducere a emisiilor de vapori de benzină, iar acum suntem la prima posibilă amendare. Sancţiunea se aplică dacă procedura de infrigement va ajunge la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Comisia Europeană a organizat, la 30 ianuarie, la Bruxelles, o reuniune pe tema calităţii aerului, unde a fost așteptat și ministrul mediului din România, Graţiela Gavrilescu, însă, întrucât România a traversat o nouă schimbare de guvern, nu am fost reprezentaţi de ministrul mediului în cadrul summitului extraordinar. Graţiela Gavrilescu a anunţat că se va întâlni la Bruxelles cu Karmenu Vella, comisarul UE pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit pe 14 februarie, pentru a prezenta măsurile pe care ţara noastră urmează să le adopte pentru reducerea poluării aerului.

Întâlnirea din 30 ianuarie a fost convocată din trei motive: pentru protejarea cetăţenilor, pentru a clarifica faptul că, dacă nu vor fi îmbunătăţiri ale calităţii aerului, vor apărea consecinţe juridice pentru ţările avizate și pentru a le reaminti tuturor statelor membre că acest pas este sfârşitul unei perioade lungi în care UE a oferit asistenţă, consultanţă şi a lansat avertizări către România, Cehia, Germania, Spania, Ungaria, Italia, Franţa, Slovacia și Marea Britanie. Toate aceste ţări trebuie ca, până pe 2 februarie, să prezinte un plan de măsuri.

Orașele românești care se confruntă cu mari probleme de poluare sunt Iaşul, Braşovul şi Bucureștiul, unde praful, adică particulele mobile numite PM10, depășește cu mult limitele admise. Într-un an de zile nu trebuie să fie mai mult de 35 de zile în care să se depășească nivelul de 50 de micrograme de particule pe metru cub în 24 de ore. Din păcate, acest nivel maxim este depăşit aproape zilnic în Bucureşti, conform datelor de pe platforma calitateaer.ro. Despre această problemă, ministrul mediului a declarat că, „potrivit legii, responsabilitatea calităţii aerului le revine, direct, primarilor, Ministerului Mediului revenindu-i doar cele ce privesc reglementarea şi monitorizarea acesteia. Din această perspectivă, am avut întâlniri şi am purtat corespondenţă oficială cu edilii marilor aglomerări urbane şi i-am invitat să ne unim eforturile pentru binele sănătăţii locuitorilor din oraşele dumnealor şi pentru evitarea situaţiei ca României să i se impună sancţiuni de către CE”, citează Mediafax.

La nivel global, poluarea ucide cel puţin 9 milioane de oameni și costă mii de miliarde de dolari în fiecare an, potrivit celei mai cuprinzătoare analize globale până în prezent, care avertizează că această criză „ameninţă supravieţuirea pe termen lung a societăţilor umane”.

Marea majoritate a deceselor cauzate de poluare apar în ţările mai sărace, iar în unele ţări, cum ar fi India, Ciad și Madagascar, poluarea provoacă un sfert din numărul total de decese. Cercetătorii internaţionali au afirmat că această povară este o problemă extrem de costisitoare pentru economiile în curs de dezvoltare și estimează că decesele cauzate de poluarea aerului în Asia de sud-est sunt pe cale să se dubleze până în 2050. Dar și ţările bogate trebuie să facă eforturi pentru combaterea poluării. SUA și Japonia se află în primele zece locuri pentru decesele cauzate de diverse forme „moderne” de poluare, cum ar fi poluarea generată de combustibilii fosili, scrie The Guardian.

Conform unui raport de referinţă publicat de jurnalul Lancet, aerul, apa, solurile și locurile de muncă toxice sunt responsabile pentru bolile care ucid una din șase persoane din întreaga lume. Numărul ar putea fi mult mai mare, deoarece impactul multor poluanţi este prost înţeles. Raportul privind poluarea și sănătatea a vizat o perioadă de doi ani și a implicat peste 40 de autori, cercetători din universităţi din toată lumea. „Poluarea nu a primit atâta atenţie ca schimbările climatice, ca SIDA sau malaria. Poluarea este cea mai subevaluată problemă de sănătate din lume”, a explicat prof. Philip Landrigan, de la Școala de Medicină de la Icahn, Muntele Sinai, SUA, coordonatorul raportului Lancet.

„Ne temem că, având 9 milioane de decese pe an, atingem limita cu privire la cantitatea de poluare pe care Pământul o poate transporta”, a mai declarat el. Însă oamenii de știinţă susţin că îmbunătăţirile majore care s-au făcut în ţările dezvoltate în ultimele decenii arată că fenomenul poluării nu este o cauză pierdută, dacă există voinţă politică.