Populiștii din Italia formează guvernul
După 88 de zile de impasuri și negocieri, două partide populiste din Italia au instalat vineri noul guvern al Italiei.
După ce săptămâna trecută s-a anunţat eșecul tehnocratului Carlo Cottarelli de a primi destul sprijin politic pentru a forma un nou executiv, Italia se afla în pragul anticipatelor, speculându-se că alegerile ar putea fi organizate în luna iulie.
Însă o nouă propunere din partea partidelor de coaliţie, Mișcarea populistă 5 Stele și formaţiunea de extremă dreaptă Liga, a avut un succes nesperat, președintele acceptându-l ca premier pe Giuseppe Conte, jurist fără experienţă în politică sau administraţie.
Este a doua oară când populiștii vin cu această propunere, după ce prima tentativă a lui Conte de a forma guvernul a picat, din cauza faptului că pe lista de miniștri figura și euroscepticul Paolo Savona. Din noul cabinat ar trebui să facă parte și Luigi Di Maio și Mateo Salvini, liderii celor două partide de coaliţie.
Proteste în Iordania
De mai multe zile în Iordania oamenii manifestează în centrul Ammanului împotriva creşterii preţurilor şi a adoptării unui proiect de lege privind majorarea impozitelor. Ammanul se află sub presiunea Fondului Monetar Internaţional pentru a întreprinde reforme economice structurale, în schimbul unui împrumut financiar primit în 2016.
Protestatarii au cerut ca proiectul de lege privind majorarea taxelor să nu fie adoptat, întrucât va agrava standardele de viaţă. Cu toate acestea, guvernul a declarat că are nevoie de fonduri suplimentare pentru serviciile publice, iar reforma fiscală îi va viza în mod special pe cei cu câștiguri mari, nu păturile mai sărace ale societăţii.
Ali al-Abbous, preşedintele principalei federaţii sindicale din Iordania, i-a reamintit premierului că „cetăţeanul este epuizat de creşterea preţurilor şi a impozitelor”, menţionând în același timp că „statul trebuie să-şi păstreze independenţa şi să nu se plieze exigenţelor Fondului Monetar Internaţional”.
În urma protestelor, prim-ministrul Iordaniei a demisionat, iar Omar al-Razzaz, fost economist și ministru al educaţiei, a fost desemnat să formeze o nouă administraţie.
Economia Iordaniei a suferit o scădere în ultimii ani, iar rata șomajului a crescut, în primul rând ca urmare a conflictelor din Siria și Irak. Ţara a primit peste 660.000 de refugiaţi sirieni și are al doilea cel mai mare număr de refugiaţi raportat la numărul de locuitori.
Parteneriat între Facebook și producătorii de mobile
În ultimul deceniu, Facebook a încheiat parteneriate de partajare de date cu cel puţin 60 de producători de smartphone-uri și alte dispozitive electronice, printre care Apple, Amazon, BlackBerry, Microsoft și Samsung. Astfel, producătorii de telefoane inteligente le-au putut oferi clienţilor acces la funcţii populare în reţeaua de socializare online, precum mesageria, butonul de aprecieri (like) şi acces la adrese de email, notează cotidianul The New York Times.
Reprezentanţii Facebook spun că nu se pune problema să le fi oferit acestor producători acces la datele personale ale utilizatorilor, din moment ce funcţiile nu pot fi integrate pe dispozitivele respective fără acordul utilizatorilor, a explicat Ime Archibong, unul dintre directorii adjuncţi de la Facebook.
Pe de altă parte, luna trecută, Facebook a anunţat că le va permite cercetătorilor din cadrul Consiliului Social de Cercetare pentru Știinţe Sociale acces nestingherit la datele Facebook, în scopul unei investigaţii obiective și independente asupra impactului pe care reţeaua de socializare îl poate avea asupra alegerilor democratice. Rezultatele ar urma să fie publicate fără aprobare prealabilă din partea Facebook.
Kim Jong-un înlocuiește cei mai importanţi lideri militari
În contextul pregătirilor pentru summitul Coreea de Nord – SUA, liderul Coreei de Nord, Kim Jong-un, i-a înlocuit pe cei mai importanţi trei lideri militari nord-coreeni cu personaje considerate mai moderate şi mai loiale, care să fie mai „flexibile în gândire”.
Aceste măsuri ar fi fost luate pentru a neutraliza orice opoziţie din partea structurilor militare care ar putea obiecta la un acord de denuclearizare cu SUA, transmite agenţia Yonhap.
Cele mai recente schimbări par să fie în concordanţă cu eforturile depuse în prezent pentru a împiedica un lider sau un grup de lideri militari să acumuleze prea multă putere.
„Scopul său este clar. Și anume liderul nord-coreean vrea să se asigure că nu vor putea (n.r. liderii militari) să creeze o bază de putere, să stabilească legături strânse care să poată fi folosite pentru o lovitură de stat”, a declarat Andrei Lankov, profesor la Universitatea Kookmin, din Seul.
Opoziţie faţă de politicile de imigraţie ale administraţiei Trump
Senatorului Jeff Merkley, un critic al politicii administraţiei Trump care prevede separarea de părinţi a copiilor imigranţi fără acte de trecere a frontierei, i-a fost interzis accesul în centrul Casa Padre, din Texas, care adăpostește peste 1.000 copii imigranţi.
Procurorul general, Jeff Sessions, a anunţat luna trecută că Departamentul de Justiţie ar spori dramatic urmărirea penală a familiilor care traversează ilegal frontiera Statelor Unite, chiar dacă copiii vor fi separaţi de părinţi în timpul procesului.
Democraţii i-au trimis o scrisoare secretarului pentru securitatea internă, Kirstjen Nielsen, la începutul acestei luni, îndemnând să se pună capăt unei practici, „care este contrară valorilor americane, decenţei și umanităţii”.
Noul ambasador SUA în Germania agită spiritele
Politicienii germani l-au criticat pe Richard Grenell, noul ambasador american în Germania, pentru încălcarea protocolului diplomatic, după ce acesta a declarat pentru publicaţia de extremă dreapta Breitbart că dorește să sprijine mișcările conservatoare din întreaga Europă.
Un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe a declarat luni că guvernul i-a cerut publicaţiei Breitbart să confirme autenticitatea comentariilor lui Grenell, iar ambasadorul SUA este așteptat să dea lămuriri ulterioare, în timpul primei sale vizite oficiale la Ministerul de Externe, care va avea loc joia aceasta.
Care sunt cele mai bune orașe din lista Forbes Best Cities România
Pentru al șaselea an consecutiv, s-a publicat topul Forbes Best Cities, care face o listă cu cele mai bune 40 de orașe din România pentru investiţii și afaceri, bazat pe o multitudine de indicatori economici, demografici și sociali și pe date preluate din surse precum Institutul Naţional de Statistică, Comisia Naţională de Strategie și Prognoză, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Ministerul Finanţelor Publice și listafirme.ro.
La fel ca anul trecut, Capitala rămâne cel mai bun oraș pentru investiţii, dar este puternic urmărit din spate de liderul clasamentului de anul trecut, Timișoara, și apoi de Cluj-Napoca, „orașul cu cea mai dinamică evoluţie în ultimul deceniu”. Cluj-Napoca a ieșit în evidenţă pentru folosirea unui sistem de bugetare participativă, în care 10 proiecte propuse de comunitate vor primi finanţare de maximum 200.000 euro, un proiect inedit pentru România.
Oradea, de asemenea, a atras priviri datorită proiectelor ambiţioase de dezvoltare în curs de implementare sau deja finalizate în vederea optimizării orașului cu soluţii „smart”. Anul acesta administraţia orădeană se concentrează pe atragerea de investitori, pe dezvoltarea turismului şi absorbţia de bani europeni. De asemenea, şase proiecte sunt în curs de implementare pe fonduri comunitare, care au o valoare totală de aproape 206 milioane de lei.
Turismul din Grecia, la un nivel record
Cu 32 de milioane de turiști așteptaţi să sosească în vacanţă anul acesta, turismul din Grecia a ajuns la un nivel record, iar autorităţile se tem că nu vor putea face faţă pe termen lung.
„Am construit numeroase fabrici de desalinizare și suntem în curs de a o construi pe cea mai mare din Grecia, însă mă îngrijorează că în cinci ani nici aceasta nu va mai fi de ajuns”, a declarat Nikos Zorzos, primarul orașului Santorini. Deși insula Santorini are dimensiuni de numai 76 km2, peste 5,5 milioane de persoane au fost înregistrate ca petrecându-și concediile acolo anul trecut. Numărul mare de turiști a cauzat o creștere a nivelurilor de consum a apei și energiei.
Ecologistul Nikos Chrysogelos a declarat că „nu putem avea insule mici, cu comunităţi mici, care să găzduiască peste 1 milion de turiști în câteva luni. Există pericolul ca infrastructura să nu fie pregătită. Dacă ne concentrăm doar pe numere și nu ne uităm la dezvoltarea unui model mai sustenabil al turismului, turismul ar putea deveni un bumerang”.
Preferinţa pentru Grecia ca destinaţie turistică vine în ciuda creșterii în ultimii ani a popularităţii Turciei, Egiptului și a altor zone vecine, dar care acum sunt afectate de probleme de securitate.
Google nu mai colaborează cu Pentagonul
Google renunţă la o colaborare în domeniul inteligenţei artificiale cu Pentagonul, ca urmare a unei puternice opoziţii din partea angajaţilor gigantului tehnologic. Vineri, Diane Greene, directorul Google Cloud, i-a anunţat pe angajaţi că, atunci când va ajunge la termen, contractul – care este evaluat de presă la circa 10 milioane de dolari – nu va fi prelungit.
Departamentul american al Apărării a contractat Google în cadrul unui proiect numit „Marven”, care vizează „amplificarea abilităţilor sistemelor militare de a detecta obiecte”, a explicat un oficial militar. Peste 3.000 de angajaţi au denunţat într-o scrisoare publică această colaborare și au cerut anularea acordului şi asumarea angajamentului din partea companiei de a nu produce tehnologie militară în viitor, deși oficialii companiei au precizat că acordul de colaborare cu Pentagonul este „configurat în mod specific pentru a avea obiective neofensive, (…) proiectul având rolul de a salva vieţi şi de a scuti oamenii să desfăşoare activităţi incomode”.
Templul Satanic se plânge de discriminare religioasă
Organizaţia Templul Satanic, din Massachusetts, SUA, acuză Twitter de discriminare religioasă, fiindcă nu a luat măsuri când i s-a cerut să suspende contul unei persoane care milita pentru incendierea clădirii organizaţiei, suspendând în schimb conturile a doi dintre liderii săi.
Aceștia au depus plângere la Comisia Împotriva Discriminării din statul Massachusetts, susţinând că Twitter le-a suspendat conturile în mod abuziv și discriminatoriu. „Când Twitter alege să trateze un grup religios diferit faţă de altul, într-un mod care ne dezumanizează, se creează un precedent periculos. (…) Există ramificaţii mai profunde pentru societate în general atunci când o reţea de socializare poate suspenda contul unui utilizator în mod arbitrar”, a declarat Lucien Greaves, purtător de cuvânt și cofondator al Templului Satanic.
Marc Randazza, avocatul grupului, a susţinut că aceste conturi au fost suspendate doar din cauza numelui grupării și că majoritatea oamenilor nu înţeleg că templul nu se închină diavolului, ci promovează, în schimb, cunoașterea, înţelegerea, știinţa și militează împotriva afișării elementelor religioase în spaţii publice și la evenimente publice.
Twitter nu a oferit declaraţii oficiale în acest caz.
