Esenţiale de weekend

72

Trump și Kim Jong-un au ajuns la Singapore

Duminică, Donald Trump, președintele Statelor Unite, a ajuns la Singapore, unde se va întâlni cu Kim Jong-un, președintele Coreei de Nord. Liderul nord-coreean a ajuns la Singapore cu cinci ore mai devreme decât liderul de la Casa Albă. Acesta s-a întâlnit duminică cu premierul din Singapore, Lee Hsien Loong.

„Întreaga lume se va uita la acest summit istoric între Coreea de Nord şi Statele Unite, iar mulţumită eforturilor voastre am putut să terminăm pregătirile pentru acest summit”, i-a declarat Kim Jong-un premierului Lee Hsien Loong.

Donald Trump a declarat în drum spre Singapore că „este într-o misiune pentru pace”, însă a avertizat că este o singură şansă pentru pace. La baza aeriană Paya Leber, din Singapore, Trump a fost întâmpinat de Vivian Balakrishnan, ministrul de externe din Singapore. Întrebat de reporteri cum crede că se va desfăşura summitul, acesta a răspuns „foarte bine”.

Unul dintre principalele subiecte care se află pe agenda întâlnirii este denuclearizarea Coreei de Nord, în schimbul ridicării sancţiunilor economice şi diplomatice impuse de SUA.

Tensiuni la summitul G7

În perioada 8-9 iunie a avut loc summitul anual al liderilor Grupului ţărilor puternic industrializate (G7), care s-au întâlnit în Quebec, Canada, iar principalele discuţii s-au exat pe provocările globale privind economia, politica externă sau egalitatea de sex şi mediul.

Conducătorii celor şapte naţiuni, care reprezintă mai mult de 60% din valoarea netă globală, se întâlnesc în formula G7 din anul 2014, și nu G8, ca urmare a suspendării Rusiei din grupul numit atunci G8, după încălcarea de către Federaţia Rusă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei.

În cadrul summitului s-a discutat și despre reintegrarea Rusiei în G7, ocazie cu care Angela Merkel a declarat că „acest lucru necesită progresarea semnificativă în implementarea Acordului de la Minsk, aşa că pentru moment consider că participarea Rusiei nu este posibilă”.

Propunerea reintegrării a fost lansată de Donald Trump, care a declarat vineri că Rusia trebuie să fie reintegrată în G7. Ideea a fost susţinută de premierul italian Giuseppe Conte, iar preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că G7 trebuie să îşi păstreze componenţa actuală.

Reacţia Rusiei nu s-a lăsat mult așteptată. Vladimir Putin a declarat că nu Rusia a ales să părăsească Grupul ţărilor puternic industrializate şi este pregătită să organizeze un summit al membrilor G7 la Moscova. „Nu noi am ales să părăsim formatul, colegii noştri au refuzat să vină în Rusia, din anumite motive. Ne-am bucura să vă vedem pe toţi în Moscova”, a declarat Putin.

În ceea ce privește comerţul, Trump a părut că spulberă eforturile de ușurare a relaţiilor cu aliaţii. El a ameninţat Canada cu noi tarife. Președintele american s-a supărat pe premierul canadian, Justin Trudeau, şi a anunţat că se va retrage din G7, anunţând de asemenea că ar putea dubla tarifele pentru industria auto.

Tot în cadrul summitului, premierul britanic, Theresa May, a avertizat că va lua măsuri dacă Rusia va continua să se implice în politica altor ţări. Mesajul transmis de lideri care au făcut referire la incidentul în care a fost implicat fostul spion rus Serghei Skripal a fost că „o astfel de activitate nu va fi tolerată”. În urma atacului cu agent neurotoxic ce l-a vizat pe Skripal, relaţiile dintre Londra şi Moscova au devenit tensionate.

În urma discuţiilor cu președintele Trump privitoare la tarifele impuse de SUA la importurile de oţel și aluminiu, președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că „lucrurile avansează” și că „există o cale prin care putem progresa împreună”.

Beniamin Netanyahu a refuzat întrevederea cu Federica Mogherini

Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Federica Mogherini, a anulat vizita care era programată în Israel, întrucât premierul Beniamin Netanyahu a refuzat să aibă o întrevedere cu ea.

„A fost invitată de o organizaţie proevreiască, pentru o conferinţă, nu de Israel. (…) Poziţiile Federicăi Mogherini sunt foarte ostile faţă de Israel”, a declarat un diplomat israelian în justificarea refuzului oferit de premier.

Mogherini a criticat deseori utilizarea disproporţionată a forţei de către armata israeliană împotriva palestinienilor, iar Uniunea Europeană s-a opus deciziei Statelor Unite de a recunoaşte oraşul Ierusalim drept capitală a Israelului.

Italia și-a închis porturile unei nave de salvare a migranţilor

O navă de salvare care transportă 629 de migranţi este blocată în Marea Mediterană întrucât noul ministru de interne al Italiei, Mateo Salvini, refuză să permită acostarea în oricare dintre porturile sale, cerând Maltei să își deschidă porţile pentru transportul respectiv.

Nava „Aquarius”, folosită de organizaţia umanitară SOS Mediteranee, are la bord migranţi, dintre care 123 de minori neînsoţiţi și încă 11 copii cu cel puţin un părinte, precum și 7 femei însărcinate, se arată într-un mesaj postat de organizaţie pe Twitter.

Guvernul maltez a transmis că „Malta nu este nici autoritatea competentă, nici cea coordonatoare în acest caz. Malta va respecta legislatia aplicabilă”. Pe fondul acesta, reprezentanţi ai SOS Mediteranee au afirmat că vasul cu migranţi se îndreaptă spre nord, „către un port sigur”, neprecizat.

Salvini a promis în campania electorală că va opri fluxul de migranţi. Cazul „Aquarius” este prima măsură în care Salvini acţionează ferm antimigranţi, de la învestirea sa în funcţie.

Lanţ uman în Ţara Bascilor

Pentru a solicita dreptul la un vot regional pentru independenţă, duminică, zeci de mii de locuitori din Ţara Bascilor au format un lanţ uman de aproximativ 202 kilometri, care a pornit din oraşul San Sebastian şi s-a încheiat la Gasteiz. Iniţiativa formării lanţului uman a aparţinut grupului bascan Gure Esku Dago (În Propriile Mâini).

Deşi o mare parte a populaţiei Ţării Bascilor, regiune cu limbă şi cultură proprii, nu susţine independenţa, mulţi cred că oamenii trebuie să aibă dreptul de a vota pentru a-şi exprima opţiunea. Potrivit sondajelor, independenţa în Ţara Bascilor este în prezent susţinută de aproximativ 15%-17% dintre locuitori.

Cu toate acestea, în constituţia Spaniei se prevede că ţara este indivizibilă şi tentativa de anul trecut a Cataloniei de a obţine independenţa după un referendum ilegal a fost urmată de măsuri dure, guvernul spaniol considerând de asemenea că orice referendum regional pentru independenţă este ilegal.

Proteste în Vietnam

Vietnamezii protestează împotriva planurilor pentru delimitarea de noi zone economice, pe fondul temerilor că acestea vor fi dominate de investitorii chinezi.

Guvernul a propus o lege anul trecut, care ar oferi investitorilor străini un contract de închiriere de 99 de ani a terenurilor vietnameze. Proiectul de lege le oferă mai multe stimulente și mai puţine restricţii, în încercarea de a promova creșterea în zonele ţintă.

Protestatarii suspectează că guvernul comunist le va acorda contracte de închiriere investitorilor chinezi în cele trei zone economice din nord-estul, sud-estul și sud-vestul ţării și că acesta ar fi un pretext pentru controlul Chinei asupra insulei Van Don, din apropierea frontierei comune.

Demonstranţii se opun, de asemenea, unui proiect de lege privind securitatea cibernetică, programat pentru vot la data de 12 iunie. Aceștia au declarat că vor ieși din nou pe străzi până când – sau dacă – guvernul nu va abandona ambele proiecte de lege.

100 de ani de la obţinerea dreptului de vot pentru femeile britanice

Duminică, în Regatul Unit, mii de femei au defilat îmbrăcate în culori ale sufragetelor  într-un marș pentru a marca 100 de ani de la acordarea dreptului de vot pentru femeile britanice.

La Londra, Belfast, Edinburgh sau Cardiff, participantele s-au îmbrăcat în verde, alb sau violet, culorile sufragetelor, iar unele aveau haine inspirate din moda de la începutul secolului al XX-lea.

Sub sloganul „Scaune egale, voci egale”, participantele și-au exprimat de asemenea dorinţa pentru o reprezentare de 50/50 în parlament. Un alt grup a cerut drepturi egale pentru femeile din penitenciare.

Parlamentul britanic a votat la 6 februarie 1918, „Legea din 1918 privind reprezentarea populară”, permiţându-le femeilor cu vârsta mai mare de 30 de ani să voteze. A trebuit totuşi să se ajungă la anul 1928 pentru ca ele să poată vota în aceleaşi condiţii ca bărbaţii, de la 21 de ani.

Hackeri chinezi au furat date de securitate din SUA

FBI a iniţiat o anchetă condusă de Forţele Navale ale SUA, după ce hackeri din China au furat 614 GB de date de securitate secrete din Statele Unite, inclusiv planuri privind o rachetă supersonică de la un contractant al Forţelor Navale ale SUA, au declarat oficiali americani.

Se pare că atacurile cibernetice au avut loc în lunile ianuarie şi februarie, când hackerii au vizat Centrul Naval pentru Război Submarin, un contractor al unei organizaţii militare americane care se ocupă cu cercetarea şi dezvoltarea de submarine şi arme subacvatice.

Datele furate sunt considerate drept foarte sensibile, ţinând cont de natura tehnologiilor aflate în faza de dezvoltare şi a legăturilor cu proiecte militare. Aceste date erau stocate pe o reţea neclasificată a contractantului.

Miting masiv de susţinere a partidului de guvernământ și contraproteste în România

Peste 200.000 de persoane, între care și membri ai PSD, s-au adunat la cel mai mare miting politic pe care l-au organizat până acum partidele de guvernământ PSD-ALDE, sâmbătă, în Piaţa Victoriei din Capitală.

„Am venit să ne manifestăm contra abuzurilor pe care le face justiţia română în România”, a explicat unul dintre manifestanţi.

Pe scenă au urcat lideri precum Lia Olguţa Vasilescu, C.P. Tăriceanu, Liviu Dragnea sau premierul Viorica Dăncilă, iar manifestaţia a fost una de protest faţă de „abuzurile din justiţie”.

„Aţi dat dovadă de curaj venind azi aici. V-aţi asumat cu demnitate dreptul la libertăţi şi democraţie. Îi salut, dar de astă dată cu milă, pe toţi trimişii în piaţă ai statului paralel, civil sau nu, la ordin sau din curiozitate”, a declarat Liviu Dragnea.

Duminică seara, la o zi după mitingul PSD, a avut loc un contraprotest #Rezist, când peste 2.000 de oameni au aprins lanternele și au strigat continuu „Rezistăm, nu cedăm!”

Chiar dacă nu au egalat numeric manifestaţia social-democrată de sâmbătă, oamenii au spus că nu acesta este scopul lor. „Nu numărul contează, ci faptul că cei care au ieșit azi au facut-o din proprie iniţiativă și din convingere”, a explicat un protestatar.

„Uniţi, salvăm toată România!”, au scandat protestatarii în Piaţa Victoriei, acolo unde cu 24 de ore în urmă cei de la PSD și ALDE, care deţin și guvernarea, și majoritatea în Parlament, rosteau la microfoane discursuri despre cum s-au săturat ca o minoritate să le confiște libertatea, notează ziare.com

Simona Halep și efectul asupra României

După ce a câștigat în faţa americancei Sloane Stephens, cu un scor 3-6, 6-4, 6-1, Simona Halep, locul 1 WTA, a câștigat Roland Garros 2018.

Comentând despre efectele victoriei Simonei asupra României, psihologul sportiv Andreas Hniatiuc a declarat pentru Adevărul că „Simona Halep reprezintă întruchiparea unor nevoi comune de validare la nivel social, astfel încât oamenii regăsesc în Simona un model cu care tot mai des se identifică. Lumea o îndrăgeşte şi o apreciază pentru că a dovedit că orice e posibil, atunci când crezi în visul tău şi muncești pentru a ţi-l atinge”.

Psihologul a explicat că succesul sportivilor ne face să ne simţim mai bine întrucât aceștia sunt exponentul unei societăţi, iar membrii societăţii se identifică cu rezultatele sportivilor.

Astfel, „într-o societate cu un nivel economic sau educaţional instabil, performanţele unui sportiv român pe plan mondial trezesc optimism, mândrie şi ambiţie în acelaşi timp, pentru că orice om îşi doreşte să devină o Simona Halep în domeniul lui”, a mai adăugat Hniatiuc.