5 efecte ale crizei economice asupra vieţii europenilor

97

Între furia și deziluzia alimentate de loviturile economice, europenii au obosit cronic sub apăsarea austerităţii. Efectele imediate s-au văzut atât în rezultatele alegerilor din Franţa, primele din ultimii 17 ani care au favorizat un socialist, cât și în rezultatele din Grecia, unde eforturile de a forma un guvern de coaliţie au eșuat luni, crescând posibilitatea ca noua conducere a ţării să renunţe complet la planurile draconice de austeritate.

În tot acest timp, Europa pierde tot mai mult din credibilitatea economică, din imaginea de regiune de elită a lumii, dar și din stilul de viaţă confortabil care a fost, de secole, o marcă a bătrânului continent.

1. Extremismul din politică

Frontul Naţional (în Franţa), „Răsăritul Auriu” (în Grecia), Partidul Libertăţii (în Olanda), Adevăraţii Finlandezi (în Finlanda) arată că Europa de Vest este sub un asalt al partidelor de dreapta, remarcă analiști de la Associated Press, care punctează contrastul dintre situaţia de astăzi și tradiţia toleranţei europene.

Însă istoria europeană oferă și exemple extreme de rasism naţionalist, ca nazismul – foarte slab reprezentat azi de neonaziști, însă, spun analiștii, cu ecouri în politica anti-imigranţi extrem de atractivă pentru guvernele din ţările europene mai dezvoltate.

La polul opus se află partidele de stânga, care văd în Uniunea Europeană un superstat opresor faţă de clasele muncitoare și care au câștigat simpatia unui segment important de electorat în Franţa, Spania, Grecia și Danemarca.

2. Defectele economice

Europa va rămâne atractivă pentru mediul internaţional, datorită numeroaselor sale elemente identitare profund conturate. Însă, din punct de vedere economic, spun analiștii, atractivitatea Europei începe să pălească în faţa economiilor emergente precum cele a ţărilor BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud).

Neîncrederea faţă de euro este în creștere, astfel că unii își pun problema dacă nu cumva uniunea monetară a fost o idee greșită din start. O analiză Der Spiegel scoate la lumină îndoielile cancelarului german Helmut Kohl cu privire la adecvarea unei monede europene comune, în 1998.

3. Dezechilibrele la nivelul serviciilor sociale

Sistemul de asistenţă socială „din leagăn în mormânt” („cradle-to-grave”), care a fost timp de decenii un stâlp al vieţii europene, este recalibrat de la un pachet de austeritate la altul. Concediile anuale de 6 săptămâni, pensionarea la vârsta de 60 de ani și beneficiile generoase pentru bolnavi sau șomeri par să se transforme încet-încet în istorie. „Nu cred că sistemul de servicii sociale se dezmembrează”, a declarat însă Rebecca Adler-Nissen, asistent universitar la Centrul pentru Politici Europene din Cadrul Universităţii Copenhaga. „E vorba, mai degrabă, de ce ne vom putea permite în viitor”, a conchis Adler-Nissen.

4. Redefinirea stilului de viaţă

Noua realitate economică forţează ţările aflate sub cea mai puternică presiune să își regândească unele dintre cele mai bine înrădăcinate obiceiuri care ţin de stilul de viaţă. Spania își revizuiește programul de lucru, astfel încât să nu mai permită angajaţilor să ia micul dejun în timpul orelor de lucru. Irlandezii renunţă la frecventarea pub-urilor, alegând să socializeze acasă, fiindcă preţul berii de consum din pub este de câteva ori mai mare decât preţul băuturii care poate fi achiziţionată din numeroasele supermarketuri cu preţ redus, care au înflorit în ţară.

5. Cultura europeană

Cultura va juca un rol central în viaţa europeană, în viitor, subliniază analiștii. Însă întrebarea care conectează cultura de economie este în ce măsură ar trebui guvernul să finanţeze cultura.Ca parte din planul său de austeritate, Guvernul spaniol a decis ca Ministerul Culturii să devină instituţie autonomă și l-a fuzionat cu Ministerul Educaţiei și Sporturilor. Simultan, guvernul suedez a hotărât să renunţe treptat la programul de subvenţionare pe viaţă a artiștilor văzuţi ca extrem de importanţi pentru cultura Suediei.

Rămâne de văzut cum vor reuși deciziile guvernamentale cu impact social pozitiv, pe termen scurt, să răspundă nevoilor pe termen lung ale unui continent care pare că se află în imposibilitatea de a continua jocul după vechile reguli.