Grecii au votat să meargă înainte

8

După şase săptămâni de la ultimele alegeri care nu au dus la formarea unei coaliţii de guvernământ, partidul elen de dreapta Noua Democraţie a obţinut o „victorie pentru toată Europa" câştigând alegerile parlamentare de duminică, văzute de întreaga lumea ca un referendum pro- sau anti-zona euro.

„Poporul grec şi-a exprimat astăzi dorinţa de a rămâne în zona euro şi de a-şi respecta angajamentele. Vom lucra împreună cu partenerii noştri europeni, pentru a crea politici în conformitate cu angajamentele noastre,"a declarat liderul Noua Democraţie, Antonis Samaras.

Toată Europa a respirat uşurată vâzănd că elenii aleg să meargă mai departe cu politica de austeritate. Angela Merkel a fost prima care să îl felicite pe Samaras pentru „bunul său rezultat". De asemenea, Berlinul a transmis un semnal de relaxare a poziţiei sale, luând în considerare noi termene pentru punerea în aplicare a programului de reforme negociat de Atena cu UE şi FMI în schimbul ajutorului financiar, a declarat şeful diplomaţiei de la Berlin, Guido Westerwelle.

FMI a făcut cunoscut la rândul său că este „dispus să discute cu noul guvern" grec, iar Eurogrupul aşteaptă ca instituţiile creditorilor internaţionali să se întoarcă în Grecia imediat ce va fi alcătuit un nou guvern şi să pregătească „o primă examinare a situaţiei ţării, în cadrul celui de-al doilea plan de ajutorare".

Dramele votului de duminică

În ultimii ani nu au fost multe alegeri dezbătute şi urmărite cu asemenea interes şi emoţii de lumea întreagă. Conducătorii principalelor economii europene şi-au petrecut noaptea de vineri spre sâmbătă dezbătând diferite scenarii, în funcţie de rezultatul votului grec, scrie The Guardian.

Până şi Google.gr s-a adaptat contextului politic şi a conceput un logo pe tema alegerilor.

 

În Grecia, pe la orele prânzului, un tânăr de 22 de ani a tras în aer două focuri de armă, în faţa unei secţii de votare din Zakynthos, scrie The Guardian. Procesul de votare nu a fost perturbat.

În Atena, în faţa sediului grupului de presă SKAI, au fost aruncate două grenade care nu au explodat, dar SKAI şi-a evacuat sediul.

Tot cu ocazia alegerilor, tabloidul german Bild publică un articol-scrisoare adresat poporului elen, pentru a merge la vot şi a forma un Parlament. „În bancomatele voastre mai sunt euro, pentru că noi, germanii, împreună cu celelalte ţări din zona euro, îi punem acolo", le-au transmis nemţii grecilor.

Scrisoarea foarte dură a provocat indignare în rândul grecilor şi nu a făcut decât să intensifice sentimentul anti-german. La un moment dat, o femeie a întrerupt un interviu în direct al Sky News, pentru a striga: „Merkel este femeia Hitler!", scrie The Telegraph.

Un pas mare pentru Grecia, unul mic pentru Europa

Rezultatele de la votul elen de duminică arată bine, mai ales comparate cu ce însemna alternativa: renunţarea la măsuri de austeritate, încheierea socotelilor cu creditorii internaţionali, faliment şi ieşire din zona euro. Cu toate astea, este doar o victorie mică pentru Europa, care acum are în prim plan problema datoriilor Spaniei şi Italiei, pe lângă problema constantă a Greciei. Foreign Policy face o analiză a 12 semne ale „Euroapocalipsei".

Disfuncţionalităţile din Grecia costă mulţi bani şi par a fi ireparabile. Şi în Cipru pare iminentă nevoia unui ajutor financiar. Problema băncilor spaniole este poate chiar mai gravă decât cea a grecilor, având în vedere mărimea economiei spaniole, a patra din UE. La fel cum şi unele dintre băncile americane erau „prea mari ca să cadă", dar au căzut, generând o criză financiară mondială, la fel se poate întâmpla cu Spania şi proiectul euro.

Italia vine repede din spate cu o arhitectură politică fracturată şi divergenţe economice puternice între nord şi sud. În timp ce Germania strânge resturile, ţările centrale, sateliţii vechiului bloc sovietic, ies câştigătoare, „noua Europă" începând să arate ca Europa secolelor XIX-XX, cu centrul care stabileşte tonul pentru periferii.

Partidele extremiste care urcă încet pe scena politică riscă să pună în pericol formarea unor coaliţii stabile, foarte importante pentru impunerea disciplinei fiscale. Statele Unite se ţin în continuare departe de criza europeană, din frică de contagiune, şi în ciuda retoricii politice nici China nu se grăbeşte să intervină în probleme economice europene. În timp ce FMI, BCE şi CE se străduiesc fiecare să îşi păstreze independenţa şi credibilitatea, lucrând împreună pentru salvarea euro, trio-ul se învârte în jurul dilemei: cine plăteşte datoriile?