Irlanda, prima ţară care își ia adio de la împrumuturile FMI

69

Irlanda va deveni prima ţară din zona euro care va ieși din programul de salvgardare financiară, pus la cale de FMI, BCE și UE, după ce pe 15 decembrie va expira înţelegerea făcută pentru un împrumut de 85 de miliarde de euro.

Această decizie va pune capăt programului de împrumuturi, care durează de trei ani și care a trecut ţara prin 250 de măsuri de austeritate diferite, scrie EuObserver. „Cred că Irlanda poate trimite un mesaj de speranţă celorlalte ţări, dând un exemplu a ceea ce se poate obţine", declara premierul irlandez, Edna Kenny, pe 10 ianuarie 2013, când ţara a preluat președinţia Uniunii Europene.

Încă de când au primit împrumutul ce a salvat ţara de la faliment, irlandezii au avut ca ţintă prioritară încheierea cât mai rapidă a acestei soluţii temporare, ce avea să treacă ţara prin infernul măsurilor de austeritate. „Cred că oamenii din Europa au nevoie de speranţa că lucrurile se pot îmbunătăţi. Iar unul dintre lucrurile care le va da această speranţă este faptul că Irlanda va ieși din acest program", a declarat și vicepremierul Eamon Gilmore.

Irlanda a primit împrumutul de 85 de miliarde de euro în 2010, după ce „bula imobiliară" a explodat, cauzând colapsul sistemului bancar. În schimbul acestui împrumut, guvernul a introdus mai multe runde de măsuri de austeritate, care au afecat sistemul medical, cel social, educaţia și pensiile. Măsurile au fost lăudate la Bruxelles, dar irlandezii încă suferă din cauza ratei șomajului și a unui boom pe scala emigrării. „S-au luat decizii foarte grele", spunea premierul, vorbind și de „răbdarea excepţională" a poporului irlandez.

Vorbind înaintea unei întâlniri cu eurogrupul (pe 14 noiembrie), ministrul de finanţe irlandez, Michael Noonan, a precizat că ieșirea din program este cel mai bun lucru pentru ţară și e ceva ce poate fi făcut cu un risc minim. Părăsirea programului ar da înapoi Irlandei libertatea economică și financiară, o libertate îndelung regretată în ultimii trei ani de zile, în timp ce situaţia destul de calmă de pe pieţele financiare din zona euro au deschis o fereastră „benignă" de oportunitate pentru realizarea acestui pas.

Noonan a indicat că, în 2014, Irlanda va trebuie să plătească o sumă de 6 miliarde de euro din datorie, dar că există o rezervă destul de mare pentru ca toate costurile și datoriile să fie acoperite până în 2015. Ministrul de finanţe danez, care prezidează eurogrupul, a declarat că are încredere totală în capacitatea guvernului irlandez de a menţine acest momentum, scrie EuObserver.

 După recesiunea din 2010, Irlanda a ajuns una dintre ţările care au performat cel mai bine din punct de vedere al revenirii economice, din toată zona euro. Din previziunile făcute săptămâna trecută de Comisia Europeană, se așteaptă ca economia Irlandei să continue să își revină în 2014 și 2015, cu o creștere a PIB-ului de 1,7 procente și respectiv 2,2 procente. De asemenea, rata șomajului a intrat într-un trend descendent și se așteaptă să coboare la 12,3 % anul viitor.

Cu toate astea, sfârșitul dependenţei de troică nu înseamnă totodată și sfârșitul austerităţii pentru Irlanda. „Economia a început din nou să crească, dar nu se termină aici. Politicile pe care le urmăm acum, vom continua să le urmăm și mai departe", a declarat Noonan.

Datoria ţării va ajunge la 124% din PIB, mai mică decât cea a Portugaliei, Italiei și Greciei și va continua să scadă la 121% și 119% în următorii doi ani. Chiar și așa, va rămâne în continuare la dublul valorii de 60%, care este limita trecută în pactul de stabilitate și creștere economică pentru zona euro. Pe urmele Irlandei, speră să calce Spania, care a confirmat deja intenţia de a încheia programul de doi ani de ajutor financiar extern, în ianuarie 2014.