Teroristul din Norvegia – creștin, francmason, darwinian

209

Atacatorul din Norvegia face subiectul unor controverse, temele discuţiilor fiind domeniile sale de interes, în special religia și filosofia acestuia. După ce a fost etichetat ca un „creștin fundamentalist", Breivik se dovedește a fi darwinian, francmason și cu totul departe de creștinism.

În primă fază autorităţile norvegiene au anunţat că au arestat un bărbat pe nume Anders Behring Breivik, descris ca un creștin fundamentalist de aripa dreaptă. „Ce știm este că e de aripa dreaptă și că este creștin fundamentalist", a spus în cadrul unei conferinţe de presă televizată, după arestarea teroristului, adjunctul șefului poliţiei Roger Andresen. În scurt timp, înainte de a fi ștearsă pagina sa, pe profilul de Facebook al atacatorului acesta se declarase „creștin" și „conservator". În baza acestor informaţii mass media a preluat ideea că Breivik este un creștin fundamentalist. Pe aceeași pagină însă, la domenii de interes, Breivik avea și altele: culturismul, vânătoarea, francmasoneria și jocurile pe computer.

În scurt timp a apărut un document uriaș de 1500 de pagini în care atacatorul își descrie pe larg ideologia (vezi pagina 1307 ). Breivik scrie că nu este religios, are îndoieli cu privire la existenţa lui Dumnezeu, și nu se roagă. Nici închinarea sau studiul Bibliei nu apar în manifestul lui, în schimb are anumite ritualuri: „Am practicat anumite ritualuri și meditaţii pentru a-mi întări credinţele și convingerile. Pentru mine, cel mai obișnuit ritual este acela de a merge pe jos și a asculta muzica favorită la căști."

Breivik este mai degrabă adeptul cultural al creștinismului, apreciind deopotrivă moștenirea culturală creștină dar și cea păgână a Norvegiei. „Cu privire la relaţia mea personală cu Dumnezeu cred că nu sunt un om excesiv de religios. Sunt mai înainte de toate un om al logicii. Sunt însă un sprijinitor al Europei creștine monoculturale." Breivik este și un suporter al mișcării de reîntoarcere a protestantismului la catolicism după ce, în opinia sa, primul a eșuat în promovarea creștinismului iar al doilea s-a reformat îndreptându-și greșelile istorice. Pentru Breivik religia nu este de interes: „Religia este o cârjă pentru oamenii slabi. Nu am simţit că am nevoie să-i cer lui Dumnezeu putere, nu încă." În același document Breivik laudă știinţa și darwinismul și își arată apartenenţa la francmasonerie.

Din perspectiva apartenenţei politice, Breivik a fost pentru doi ani membru al Partidului Progresului și timp de 10 ani în cadrul tineretului progresist. Al doilea partid din parlamentul norvegian, Partidul Progresului se opune politicilor pro-imigraţie duse de Partidul Muncii aflat la putere. Se știe deja că atacul terorist a avut loc la o întâlnire de vară a tineretului Partidului Muncii. Deși a recunoscut faptul că Breivik a fost membru al preogresiștilor, liderul partidului a subliniat că teroristul a părăsit formaţiunea politică. În același timp liderul partidului și-a exprimat regretul că atacatorul a fost un membru al partidului său. Breivik s-a declarat și un admirator al politicianului olandez Geert Wilders, cunoscut pentru politica sa anti-Islam. Wilders în schimb s-a detașat de terorist afirmând că „Resping toate principiile pentru care luptă și toate faptele sale."

Cărţile favorite ale teroristului sunt „Procesul" lui Kafka și „1984" al lui Orwell, iar show-ul tv este „Dexter", al cărui personaj central este un criminal în serie. Breivik a făcut armata și avea permis de port-armă atât pentru un pistol cât și pentru o armă automată. Avea o fermă ecologică pe care o începuse cu doar o lună în urmă, și care era folosită pentru a crea și a stoca fertilizant folosit în explozibil.

După ce mai mulţi lideri creștini au denunţat atacul , alţii au criticat mass-media pentru perpetuarea unei imagini greșite cu proiecţii negative asupra creștinismului. Larry Keffer de la Biblical Research Center atrage atenţia că Breivik nu poate fi un creștin doar pentru simplul fapt că mărturisește acest lucru. „Când am fost în Norvegia am văzut că oamenii de acolo se declară creștini pentru simplul fapt că sunt norvegieni." Keffer e de părere că mulţi oameni din Norvegia, considerată „ţară creștină" spun că sunt creștini fără să fi fost însă convertiţi cu adevărat la creștinism. „Un adevărat creștin nu merge să împuște oameni într-o tabără sau să arunce în aer clădiri. Nu asta face un creștin. Doar pentru că un om pretinde că e creștin sau chiar crede că e creștin asta nu-l face creștin cu adevărat. Biblia spune: După roadele lor îi veţi cunoaște.” Cunoscut activist  pentru drepturile omului și libertate religioasă, și John Graz a declarat că „rapoartele media cu privire la faptul că aceste atacuri au fost motivate de un fundamentalism de aripă dreaptă sunt cu absolut nepotrivite. Astfel de acte sunt cu totul străine de învăţăturile și valorile creștine. Violenţa în numele creștinismului este o distorsionare total a religiei întemeiate de Iisus Christos, Prinţul Păcii.” Graz a propus ca termenul care să descrie atacurile să nu fie cel de „fundamentalist” ci „extremist”. „Există riscul ca ideea de fundamentalism să devină ceva neclar în mintea oamenilor și să se confunde cu cea de conservatorism – o confuzie care va adânci prăpastia neînţelegerii diferitelor tradiţii din creștinism.”