norvegia

Studiu: scorurile IQ sunt în scădere din anii ‘70

Până anul acesta, când a fost detronată de Finlanda, Norvegia a fost în vârful clasamentului mondial al fericirii alcătuit de Reţeaua de Soluţii pentru Dezvoltare Durabilă (SDSN), un program mondial al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). Însă, pe lângă faptul că și-a pierdut poziţia de prim-lider în acest top global, Norvegia a mai primit o veste neplăcută anul acesta. Potrivit unei echipe de la Centrul de cercetare economică Ragnar Frisch din Norvegia, scorurile înregistrate la testele IQ în ultimele decenii în această ţară sunt pe un trend descendent. Explicaţiile oferite de oamenii de știinţă fenomenului îngrijorător pe care l-au constatat în Norvegia s-ar putea aplica și în ţările care reproduc aceleași circumstanţe, dar care încă nu și-au analizat pe termen lung scorurile IQ.

Ce fac închisorile care au o rată a recidivei de 3-4 ori mai mică decât...

Ca formă a fenomenului infracţionalităţii, recidiva reprezintă una dintre cele mai grave probleme sociale cu care se confruntă societăţile contemporane, iar România nu face excepţie, cu o rată de recidivă care la începutul anului 2018 era în jur de 60%, conform unui comunicat al Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

25.000 de credincioși au renunţat, într-o singură lună, la biserica de stat

Într-o singură lună, nu mai puţin de 25.000 de persoane s-au autoexclus din biserica din care făceau parte, după ce aceasta a pornit o campanie de „onestizare” a registrelor sale de membri.

Victorie pentru familia Bodnariu: Copiii se întorc acasă

O veste extraordinară pentru familia Bodnariu și pentru românii din toată lumea care i-au sprijinit în lupta lor împotriva Barnevernet: municipalitatea din Naustdal, Norvegia, a fost de acord ca toţi cei cinci copii ai familiei Bodnariu să fie aduși acasă.

Anders Breivik a reușit să convingă un judecător că Norvegia i-a încălcat drepturile

Extremistul de dreapta Anders Breivik, cel care a omorât 77 de persoane în iulie 2011 în Norvegia, a dat în judecată statul norvegian pentru „expunere la tratamente degradante și inumane” în timpul detenţiei sale pentru terorism și crimă în masă.

16 aprilie – Protest global împotriva Barnevernet

Oameni din multe orașe din România, Austria, Belgia, Germania, Grecia, Olanda, Ungaria, Italia, Irlanda, Norvegia, Polonia, Scoţia, Spania, Elveţia, Suedia, Marea Britanie, SUA, Canada, Hawaii, Australia și Noua Zeelandă se unesc pe 16 aprilie într-un protest global împotriva instituţiei norvegiene de protecţie a copilului, Barnevernet.

Directoare Barnevernet demisionează în urma acuzaţiilor de incompetenţă

Directoarea de la Barnevernet (n.r. Protecţia copilului) din orașul Tromso, Elizabeth Kræmer, a demisionat în urmă cu două săptămâni, anunţă titluri de presă din România, conectând aspiraţional momentul cu o reevaluare a situaţiei familiei Nan, de origine română, despărţită de copii de către autorităţile de protecţie norvegiene.

Dinspre Barnevernet înspre viitor

Cazul familiei româno-norvegiene căreia serviciul social de protecţie a copilului din Norvegia (Barnevernet) i-a luat toţi cei cinci copii a deschis cu totul neașteptat fereastra spre o lume pe care în general opinia publică a lăsat-o în grija specialiștilor. Puţini au bănuit cât de greu de lămurit va fi ceea ce au descoperit.

Bodnariu vs Barnevernet – consecvenţele de care avem nevoie

Elementul religios cântărește greu în cazul Bodnariu vs Barnevernet, nu doar pentru că la început s-a vehiculat ideea discriminării din pricina religiei, ci și pentru că mulţi dintre susţinătorii familiei Bodnariu sunt creștini practicanţi. Au fost unii care chiar au încercat să decidă care ţară e „mai creștină”: Norvegia sau România?

Bodnariu vs Barnevernet: inconsecvenţele unei dispute dramatice (II)

Deși este o constatare inconfortabilă, factorul uman rămâne întotdeauna pivotal în intervenţiile sistemelor sociale de protecţie a copilului din toate ţările lumii.

Principalele 10 probleme ale Barnevernet

Despre Barnevernet, sistemul social de protecţie a copilului din Norvegia, s-au spus multe lucruri în ultimele săptămâni. „Un sistem sinistru de demolare a instituţiilor și valorilor creștine”, „o fabrică de acaparare a copiilor”, „o afacere foarte profitabilă”, „o conspiraţie de proporţii”, „un laborator de experimente”, „unealta prin care Suedia ar încerca să controleze Norvegia”, „mafia statală care răpește copiii cetăţenilor și imigranţilor”, o instituţie care „acţionează în stil nazist” și care are „în spate grupul Bilderberg” – acestea sunt doar câteva dintre concluziile fanteziste ale internauţilor despre instituţia norvegiană, acuzaţii care i-au convins pe mulţi și i-au transformat în sceptici pe ceilalţi. Dincolo de ideile conspiraţioniste, există însă critici și suspiciuni cu privire la activitatea Barnevernet care sunt asumate de specialiști sau care reies din studii și analize. O înţelegere a acestora este de folos celor care cunosc detaliile cazului Bodnariu și care încearcă să înţeleagă mai bine ce se poate face în sprijinul familiei.

15 lucruri esenţiale de știut despre Barnevernet

Înainte să cunoască situaţia familiei Bodnariu, aproape niciun român nu auzise de Barnevernet, serviciul social de protecţie a copilului din Norvegia. Iar tăcerea instituţiei norvegiene, după ce familia Bodnariu și-a formulat acuzaţiile, le-a oferit celor mai mulţi dovada suficientă pentru a tranșa cazul.