Esenţialul despre programul „România Educată”

67

Președintele Klaus Iohannis a lansat în dezbatere publică rezultatele celui mai amplu proiect de reformare a sistemului de educaţie din România, sub conducerea Administraţiei Prezidenţiale.

Proiectul poartă denumirea „România Educată” și vizează modificări structurale, în toate ciclurile de învăţământ, furnizând opţiuni suplimentare pentru tinerii din învăţământul profesional și favorizând dezvoltarea învăţământului de tip dual. Propunerea, care cuprinde scenarii alternative de implementare, prevede atribuirea unui rol crescut consilierilor și portofoliilor educaţionale, care devin operaţionale.

Punctele-cheie

Proiectul „România Educată: viziunea și strategia de dezvoltare a educaţiei pentru 2030” cuprinde o serie de propuneri de politici publice pe temele desemnate ca fiind prioritare în cadrul proiectului. Acestea sunt: (1) Cariera didactică, (2) Echitatea sistemului educaţional, (3) Profesionalizarea managementului educaţional, (4) Învăţământul profesional și tehnic de calitate, (5) Autonomie, internaţionalizare și calitate în învăţământul superior, (6) Educaţie timpurie, (7) Evaluarea elevilor și studenţilor. Rezultatele vor fi supuse dezbaterii publice în cadrul celei de-a treia etape a proiectului, începând cu data de 5 decembrie 2018. Etapele anterioare s-au derulat în perioada 2016-2018. În primă fază a avut loc o serie de opt consultări cu privire la viziunea și obiectivele de ţară pentru educaţie și cercetare (dezbateri regionale), dezvoltarea și diseminarea unui chestionar online, 35 de evenimente de consultare organizate de terţi. În a doua etapă, Administraţia Prezidenţială a constituit șapte grupuri de lucru cu rolul de a dezvolta concluziile primei etape într-un pachet de strategii detaliate pe temele prioritare.

Potrivit platformei proiectului, până acum, iniţiativa a reușit implicarea a mii de români în procesele de consultare. Dintre aceștia peste 8.000 au răspuns chestionarului online propus de Administraţia Prezidenţială, restul participând la evenimentele consultative organizate de Administraţia Prezidenţială sau de terţi.

Opt dezbateri regionale și șapte grupuri de lucru au fost organizate, cu participare voluntară. Peste 140 de persoane au lucrat la elaborarea documentelor lansate în dezbatere și, pe baza acestora, a fost alcătuit documentul de viziune și strategie pentru dezvoltarea educaţiei și cercetării românești în perioada 2018 – 2030.

În a treia și ultima etapă a proiectului, românii din toate sferele sociale ale ţării au ocazia să contribuie la definitivarea formei acestui document.

Nivel educaţional Scenariul 1 Scenariul 2
Educaţie timpurie Cele două scenarii au un concept similar de educaţie timpurie axată pe dezvoltarea de competenţe specifice vârstei. Se introduce portofoliul educaţional (păstrat pentru toate ciclurile).
Învăţământ primar și gimnaziu Ciclurile primare și gimnaziale sunt de câte patru ani, alături de anul pregătitor. Evaluarea finală se face în baza unui examen, a mediei la clasă și a mediei tezelor unice standardizate. Durata educaţiei primare este de șase ani, cea a educaţiei secundare inferioare, adică gimnaziu, de trei ani.

În educaţia primară nu se acordă note sau calificative. Se păstrează portofoliul educaţional.

Tranziţia se face prin intermediul unei testări standardizate, al recomandării unui consilier și al unui interviu sau al unor probe specifice învăţământului tehnologic și profesional.

Învăţământ secundar superior (liceu) Durata învăţământului secundar superior este de patru ani. Absolvenţii clasei a XI-a, ruta profesională, finalizează un program de pregătire adiţională pentru a putea susţine Bacalaureatul teoretic.

 

Există două tipuri de Bacalaureat: teoretic și aplicat. Bacalaureatul aplicat permite accesul pe o rută de învăţământ terţiar profesional.

Durata învăţământului secundar superior este de trei ani, indiferent de forma de învăţământ aleasă (teoretică, profesională, vocaţională).

 

Educaţia profesională are o pondere practică de 50%.

 

Testul de finalizare a studiilor este standardizat și transdisciplinar, dar cu accent pe conţinutul profilului. Elevii pot alege trei probe, în funcţie de opţiunile lor de studii universitare.

Se recunoaște și bacalaureatul internaţional.

Învăţământ terţiar (superior) Există o rută de licenţă profesională compusă din educaţia oferită în colegiile universitare și un an de educaţie suplimentară folosit pentru susţinerea licenţei. Ciclurile de licenţă, masterat și doctorat pot fi accesate de către toţi absolvenţii examenului de finalizare a studiilor secundare, indiferent de ruta urmată.

 

Reacţii publice după lansare

„Este un proiect muncit care va pune baza pe integrarea tinerilor absolvenţi, pe piaţa muncii. Este cel mai dezbătut proiect din ultima perioadă de timp, la care au participat toţi actorii relevanţi din sistemul educaţional. Consider că ar trebui să constituie baza viitoarei legi a Educaţiei Naţionale”, a declarat pentru Mediafax Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de părinţi din învăţământul preuniversitar.

Prof. univ. dr. Mircea Miclea, fost ministru al educaţiei, a criticat în termeni foarte duri strategia prezidenţială, afirmând: „Sincer, proiectul propus este sub așteptări. E plin de truisme, de «banalităţi solemne», cum ar spune Hegel. Citiţi, de pildă, obiectivele sectoriale pentru învăţământul superior (…) și veţi găsi conceptele și limba de lemn tipice unui funcţionar de nivel mediu. Înţepenire în proiect.”

Și senatorul PSD Liviu Marian Pop, de asemenea fost ministru al educaţiei, a susţinut joi că rezultatele proiectului „România Educată”, finanţat din bani publici, generează „suspiciuni rezonabile de plagiat şi falsificare” şi i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis să verifice şi să comunice public concluziile.

În cadrul discursului susţinut la lansarea proiectului, președintele a contestat politizarea structurilor de educaţie, solicitând totodată înlocuirea actualelor inspectorate școlare cu „structuri de profesioniști”. „Când am fost eu inspector”, a declarat președintele, „nu a existat politizare, iar dacă acum intri într-un inspectorat şi nu scot toţi carnetul de partid, înseamnă că este o minune. Şeful statului a mai susţinut că evaluarea şcolilor sau a profesorilor ar putea fi făcută de o entitate din subordinea ministrului educaţiei sau a Parlamentului. „Oricum o definim, ea trebuie să facă lucrurile pentru care este construită, să evalueze performanţa, sistemul sau să producă remedii pentru erori sistematice. Toată zona aceea trebuie depolitizată de bun-simţ.”

Președintele Iohannis a reiterat și faptul că actualul sistem educaţional suferă de „reformită”: „Nu poate să facă fiecare ministru o lege şi, în timpul mandatului de un an, parlamentarii să vină cu încă patru modificări la legea respectivă. Trebuie să avem politici sănătoase, gândite cu specialişti şi nu numai cu politicieni şi trebuie să avem o legiferare responsabilă”, a susţinut liderul de stat. Acesta a subliniat că se va implica atât în timpul mandatului său de preşedinte, cât şi după pentru a arăta că proiectul „România Educată” este ceea ce România are nevoie.

Marile provocări ale României educate

Potrivit Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale (CEAE), în Uniunea Europeană România ocupă primul loc în clasamentul analfabetismului funcţional, iar la nivelul întregului continent doar Albania stă mai rău decât noi la acest capitol.

Miza pe care reprezentanţii CEAE o evidenţiau încă de anul trecut continuă să fie uriașă: „Riscăm ca România însăşi să devină o ţară cu două viteze: elita de 10% din populaţie, bine plătită, şi ceilalţi, din care o bună parte vor trăi la limita subzistenţei”, a declarat Cristian Hatu, cofondator CEAE. Dacă perspectiva se menţine, aproape jumătate din viitoarea forţă de muncă a României nu va mai putea susţine productivitatea muncii, în mai puţin de 20 de ani, spun specialiștii.

„Această problemă ne costă cât două PIB-uri”, spunea atunci Ligia Deca, consilier de stat în Departamentul Educaţie şi Cercetare din Administraţia Prezidenţială. „Există predicţii care vorbesc despre cât ar creşte PIB-ul României dacă am rezolva această problemă. O variantă moderată spune că ar creşte cu peste 200% până în 2035.”

Cu 2,1% din cheltuielile de consum alocate în 2017 educaţiei, România este pe locul al treilea în Europa într-un raport Eurostat. O statistică INS citată de edupedu.ro vizând trimestrul IV din anul 2017 arăta că, din cei 2.186 de lei pe care îi cheltuie lunar membrii unei gospodării (2,6 persoane), pentru educaţie au fost alocaţi 8,19 lei, reprezentând 0,4% din total. Cele mai recente date din 2018, cele pentru trimestrul II, arată că procentul alocat educaţiei s-a păstrat la 0,4% din total cheltuielilor de consum, dar suma a crescut ușor, cu 40 de bani, până la 8,61 de lei.