Neîncrederea în guvern creează un climat social instabil

69

Neîncredere, nemulţumire, ură și ranchiună partizană. Nu, nu este vorba despre mediul politic din România. Se întâmplă aidoma și în cazul electoratului american. Un sondaj al organizaţiei Pew, condus luna trecută prin intermediul Internetului, a dezvăluit că americanii au foarte puţină încredere în capacitatea guvernului de a se confrunta cu problemele naţiunii.

Încrederea publică în guvern a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii cincizeci de ani, aproape 8 din 10 americani spunând că nu au încredere în guvernul federal, informează AP. Cei mai mulţi dintre intervievaţi consideră că guvernul de la Washington este prea mare, prea puternic și că se implică prea mult în probleme de stat și probleme locale.Aproape jumătate dintre respondenţi spun că vor un guvern cu mai puţini membri, care să acopere mai puţine servicii, în timp ce aproape 40% dintre cei care au răspuns spun că vor un guvern mai mare, care să se ocupe de mai multe probleme. Înainte de alegerea președintelui Obama, opiniile erau împărţite egal, însă, spun analiștii politicile președintelui au o parte de vină pentru creșterea neîncrederii în actualul guvern. Una dintre acestea ar fi iniţiativa guvernamentală a preluării producătorilor auto din statul Detroit, dar și modificarea reformei privind asigurările de sănătate, ambele măsuri stârnind valuri de controversă atât în mediul politic, dar și în rândurile electoratului.Spre deosebire de Congresul american, guvernul american stă totuși bine la capitolul câștigarea încrederii publice. În timp ce 40% dintre americani cred totuși că guvernul face o treabă excelentă, doar 17% pot spune același lucru despre Congres.„America a ajuns într-un moment psihologic sensibil,” este de părere psihiatrul american Keith Ablow. Acesta scria pentru FoxNews că „spre deosebire de dezamăgire sau anxietate, care pot conduce la un anume tip de hibernare pentru a evita durerea cauzată de circumstanţe, lipsa de încredere motivează. Provoacă acţiune și reacţii.” Însă răspunsurile pe care neîncrederea la generează sunt în general emoţionale și negative, ducând în final la ruperea legăturii. În cazul politicii, spune Ablow, soluţia ar fi ca ambele părţi implicate – atât guvernul, cât și publicul alegător – să asculte versiunea celuilalt, deoarece această metodă poate fi eficientă în a „schimba ceva, sau a reconcilia” părţile.

În ceea ce-i privește pe români, conform unui sondaj al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), 82% dintre ei nu au încredere în parlamentari, 76% nu cred că miniştrii se achită eficient de datoriile profesionale, iar 64% nu au încredere în consilierii judeţeni.Climatul social de neîncredere în instituţii poate fi asociat cu o lipsă de încredere în autoritate și poate afecta semnificativ funcţionarea grupului social. Neîncrederea în clasa politică este un indicator al instabilităţii sociale actuale sau viitoare.