România, solidară cu Mali în lupta anti-terorism

33

Uniunea Europeană a aprobat joi înfiinţarea unei misiuni special, numite EUTM, pentru trimiterea în luna februarie a 450 de europeni, în scopul formării şi reorganizării armatei din Mali. Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, prezent la reuniunea extraodinară a UE, a transmis la Bruxelles, că România este în faza de analiză, dar el va recomanda la Bucureşti să se ia o decizie pozitivă în acest sens.

Deşi a pornit ca o intervenţie franceză, la solicitarea guvernului malian, de eliberare a statului Mali de sub conducerea islamistă a grupărilor teroriste, după luarea de ostatici la un complex petrolier din Algeria, efortul de combatere a forţelor din nordul statului, a devenit unul internaţional. Atât şeful Pentagonului, cât şi ministrul francez de externe şi cancelarul german au spus deşi Franţa are un rol cheie, războiul nu este un francez, iar „solidaritatea europeană trebuie să se exprime". Majoritatea miniştrilor de Externe prezenţi la reuniune şi-au exprimat susţinerea faţă de măsurile prezentate.

În Mali, trupele franceze avansau miercuri către nord, cu lupte la sol, când în Algeria, la un complex petrolier operat de o companie multinaţională, sute de angajaţi, printre care şi zeci de occidentali au fost luaţi ostatici de către o grupare islamistă armată, ca „reacţie la cruciada dusă de către forţele franceze în Mali".

Gruparea islamistă, condusă de unul dintre liderii istorici ai Al-Qaida în Maghrebul islamic a declarat că Algeria a fost aleasă ca ţintă pentru că islamiştii nu pot accepta „umilirea onoarei poporului algerian", după ce preşedintele Abdelaziz Bouteflika a autorizat folosirea spaţiului aerian algerian de către aviaţia franceză pentru a întreprinde raiduri în Mali şi au cerut retragerea imediată a forţelor franceze. Conform ministrului Comunicaţiei Mohamed Said, acest atac a fost realizat de o „multinaţională teroristă care vizează să implice" Algeria în conflictul din Mali, „destabilizând" statul algerian şi „distrugându-i economia" care se bazează pe exploatarea hidrocarburilor.

Armata algeriană a condus o operaţiune de salvare a ostaticilor, fără să se consulte în prealabil cu guvernelor statelor care aveau cetăţeni printre ostatici, operaţiune care s-a încheiat joi seară, cu un bilanţ neoficial al victimelor, transmis Reuters, ce numeră 41 de morţi, dintre care 30 de ostatici străini şi 11 terorişti. Între 400 şi 600 de muncitori algerieni, care fuseseră ţinuţi separate de cei străini, au reuşit să fugă de pe platformă, în momentul în care armata algeriană a lansat primul atac aerian asupra bazei. SUA, Marea Britanie şi Japonia au criticat intervenţia armatei algeriene la In Amenas, guvernul Japoniei cerând autorităţilor să înceteze imediat operaţiunea militară, care a dus la moartea mai multor ostatici japonezi.

MAE a confirmat că mai multe persoane au fost ucise în timpul operaţiunii şi numeroşi ostatici au fost elberaţi, dar încă nu s-au oferit niciun fel de informaţii despre ostaticul român.