Suedia experimentează norma de lucru de 6 ore

1239

Câţi angajaţi din întreaga lume nu visează să muncească mai puţine ore pe zi, dar pe aceeași bani? Pentru suedezii din Gothenburg, acest vis va deveni realitate în curând, după ce norma de lucru de opt ore va fi redusă la șase ore pe zi. Micșorarea programului de muncă este însă o sabie cu dublu tăiș. A demonstrat-o un experiment anterior, desfășurat tot în Suedia, care, pe lângă rezultatele urmărite, a creat și probleme.

De la 1 iulie, o parte dintre angajaţii administraţiei municipale din Gothenburg vor lucra mai puţin, fără a li se tăia din salariu. Efectele reducerii orelor de lucru vor fi comparate apoi cu situaţia unui alt grup de angajaţi, care vor lucra după regimul normal de lucru stabilit prin lege, de 40 de ore pe săptămână.

În urma acestui demers, autorităţile speră ca personalul să își ia mai puţine zile de concediu medical și să se simtă mai bine din punct de vedere mintal și fizic după o zi de lucru, a explicat Mars Pilhem, viceprimarul orașului, pentru publicaţia The Local.

Metoda ar putea conduce totodată la crearea de noi locuri de muncă, adaugă politicianul. De altfel, programul mai scurt de muncă ar putea crește și productivitatea angajaţilor. După analizarea mai multor dovezi, Philem menţionează că a ajuns la concluzia că turele prelungite pot dăuna eficienţei personalului.

Un experiment „eșuat”

Tot în scopul creșterii productivităţii și din grijă faţă de sănătatea personalului, orașul Kiruna din Suedia a început un experiment în 1989 pe 250 de angajaţi, care au adoptat un program de lucru de șase ore pe zi. Proiectul s-a încheiat 16 ani mai târziu, în 2005, iar rezultatele au arătat că metoda nu a avut un impact întocmai pozitiv asupra angajaţilor.

Pentru că volumul de muncă a rămas același, oamenii au început să simtă cum intensitatea muncii crește semnificativ, având drept consecinţă efecte negative asupra sănătăţii. „Cu siguranţă a contribuit la creșterea productivităţii, dar, totodată, s-au înmulţit cazurile de boală”, declara la acea vreme Carina Bildt, de la Institutul Naţional pentru Viaţa la Muncă, citată de The Local.

Mai puţin înseamnă totuși mai mult

Deși metoda reducerii programului normal de muncă s-a dovedit a fi ineficientă în Kiruna, aceasta a fost implementată cu succes încă din 2002 de service-ul Toyota din Gothenburg. Unul dintre angajaţii care se bucură de un program de lucru de doar șase ore, plătit cu un salariu de normă întreagă, este Robert Nilsson, un tânăr mecanic de 25 de ani.

„Prietenii mei mă urăsc. Mulţi dintre ei cred că dacă lucrez șase ore nu ar trebui să fiu plătit pentru opt”, a declarat acesta, pentru AFP.

Nu de aceeași părere sunt însă reprezentanţii Toyota, când vine vorba de implementarea unui program redus, format din două ture scurte, în locul uneia prelungite. „A fost un succes imens imediat. Am observat rezultatele și totul funcţionează în favoarea personalului, a companiei, a clienţilor, așa că nu cred că am avut vreodată vreo discuţie legată de încetarea acestuia”, a declarat managerul service-ului, Elisabeth Jonsson.

De altfel, salariile mecanicilor de la service-ul Toyota din Gothenburg sunt simţitor mai mari decât salariul mediu practicat în sectorul privat din regiune. Astfel, tehnicienii Toyota câștigă circa 3.300 de euro lunar, în vreme ce un angajat la o companie privată din oraș primește lunar, în medie, 2.790 de euro.

Și Nilsson mărturisește că programul redus de lucru a avut un impact pozitiv asupra eficienţei sale la serviciu. În cazul unei norme mai scurte de lucru și nevoia de pauze este mai mică, iar un astfel de program îl ajută să utilizeze dimineţile în favoarea sa, deoarece se trezește ca oricare alt angajat cu program de opt ore, însă ziua lui de lucru începe cu 2 ore mai târziu și se termină la ora 18.

Europenii, productivi sau muncitori?

Un studiu al Biroului Naţional de Statistică din Marea Britanie demonstrează că mai multă muncă nu se traduce prin creșterea productivităţii. Datele arată că grecii sunt europenii cei mai muncitori, lucrând circa 42,2 ore pe săptămână, scrie The Guardian. Cu toate acestea, nivelul de productivitate evaluat pe ora muncită este de numai 76,3, pe când în Germania, unde se lucrează circa 35,6 ore săptămânal, productivitatea angajaţilor este aproape dublă faţă de Grecia (123,7). În plus, Germania reușește să ocupe locul al patrulea în topul celor mai puternice economii mondiale.

Germania nu este un caz izolat. Potrivit statisticilor, în ţări precum Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Finlanda, Irlanda, Luxemburg, Olanda sau Suedia numărul orelor muncite săptămânal este mai mic de 40, însă productivitatea depășește valoarea 100 (lucru care înseamnă că productivitatea ţării depășește media UE, dacă e calculată în funcţie de produsul intern brut per oră lucrată).

Același studiu arată și o situaţie gravă în România, unde angajaţii lucrează circa 40,5 ore pe săptămână, însă productivitatea lor nu depășește valoarea 42.

Măcar de-ar fi 8 ore…

Și alţi specialiști au subliniat impactul pozitiv al micșorării orelor de lucru. Anna Cotte, directorul departamentului de Politici Sociale din cadrul Fundaţiei New Economics din Anglia, oferea ca exemplu un experiment efectuat în Utah, unde a fost testată metoda introducerii unui weekend prelungit, de trei zile, în rândul funcţionarilor publici.

„Programul mai scurt de lucru creează o forţă de muncă mai dedicată și mai stabilă. Există indicii care arată că poţi face economii prin reducerea orelor de muncă”, a declarat Cotte, pentru The Telegraph.

În același timp, o serie de studii punctează efectele negative pe care le induce munca în exces. Programul prelungit la lucru poate afecta sănătatea fizică și psihică a angajaţilor și, totodată, le poate deteriora viaţa socială și relaţiile cu familia, partenerul de viaţă și apropiaţii. Mai mult, munca în exces s-a dovedit a fi fatală în unele cazuri. În România, poate cel mai celebru caz în acest sens rămâne cel al Ralucăi Stroescu, manager de audit la Ernst & Young, găsită în propria locuinţă fără suflare, ţinând în braţe dosare ale firmei.

Efectele negative ale muncii până la epuizare se răsfrâng însă și asupra companiei. Acest lucru se produce din cauza oboselii experimentate de angajatul care lucrează peste program și care îl predispune pericolului de a lua decizii riscante, arată rezultatele unui studiu publicat în The Journal of Neuroscience.

O altă cercetare arăta că și productivitatea angajaţilor care stau peste program poate scădea, deoarece aceștia sunt mult mai tentaţi în aceste condiţii să își ocupe timpul cu activităţi precum accesarea contului de Facebook sau a materialelor video de pe Youtube.