Campionatul de fotbal din Brazilia, între euforie şi frustrare

547

La doar câteva ore distanţă de începerea Campionatului Mondial de Fotbal, sportul trece pe locul doi, primul fiind ocupat de probleme ieşite din nou la lumină cu această ocazie şi nemulţumirile societăţii braziliene, care umbresc evenimentul mult aşteptat.

Alegerea Braziliei drept gazdă pentru Campionatul Mondial de Fotbal 2014 a fost un prilej de enormă bucurie pentru ţara în care fotbalul este la el acasă, o ocazie de a răscumpăra înfrângerea din anul 1950 (ultimul an în care s-a jucat în Brazilia) şi, de asemenea, o şansă de a face progrese în ceea ce priveşte dezvoltarea economică a ţării. Aceasta a fost percepţia societăţii carioce în anul 2007, dar acum, după 7 ani, realitatea demonstrează că entuziasmul nu mai este acelaşi, fiind înlocuit în mare parte de frustrări şi nemulţumiri. Un sondaj recent a relevat faptul că mai bine de 42% dintre brazilieni sunt împotriva campionatului, notează time.com.

 Ce i-a făcut pe brazilieni să-şi schimbe părerea?

Principala problemă a societăţii braziliene este faptul că, în timp ce se investesc sume imense în construirea sau renovarea stadioanelor, în construirea clădirilor aeroportului şi alte infrastructuri, majoritatea populaţiei trăieşte în sărăcie, iar nevoile diferitelor servicii (sănătate, educaţie) nu sunt acoperite.

În ceea ce priveşte desfăşurarea meciurilor de fotbal, erau necesare 8 stadioane, însă guvernul brazilian a avut un plan mai ambiţios şi a construit 12, ceea ce face ca acest campionat să fie cel mai costisitor din istorie. Bugetul iniţial alocat acestor construcţii s-a dovedit a fi insuficient, iar odată cu avansarea lucrărilor au crescut şi sumele cheltuite, bani care provin fie din fondurile publice, fie din credite oferite de băncile care se află sub jurisdicţia statului, potrivit informaţiilor furnizate de guvern.

Carlos Urrunaga, economist şi profesor la Universitatea din Lima şi Centrum Católica, subliniază faptul că promisiunea făcută de către guvern, de a construi stadioane cât mai modeste şi cu bani proveniţi din investiţii particulare, a fost încălcată. La începutul lucrărilor, autorităţile ţării spuneau că stadioanele nu vor costa mai mult de 1.000 de milioane de dolari, iar în prezent, deja s-au cheltuit 3,6 miliarde de dolari, jumătate dintre acestea din fondurile statului. Mai mult decât atât, Urrunaga spunea că întreţinerea acestor stadioane presupune un 10% din costul lor, ceea ce înseamnă că, în 10 ani, suma investită iniţial se va dubla.

Un alt sector în care s-au făcut investiţii importante este cel al transporturilor. Brazilia a investit aproximativ 2,7 miliarde de dolari pentru îmbunătăţirea infrastructurii şi a capacităţii aeroporturilor, însă lucrările au început prea târziu şi se pare că nu vor fi terminate până la începerea campionatului. Potrivit organizatorilor, campionatul va aduce mai bine de 600.000 de turişti străini în Brazilia, lucru care face să sporească şi mai mult îngrijorarea cu privire la buna funcţionare a transportului. La acest lucru se adaugă şi teama ca angajaţii de la metroul din Sao Paulo să reia tocmai în ziua începerii campionatului greva întreruptă luni seară, în cazul în care autorităţile nu îndeplinesc condiţia ca cele 42 de persoane concediate să fie reangajate.

Efect de domino

O altă problemă cu care se confruntă Brazilia în pragul campionatului este faptul că acesta este cel mai scump din istoria campionatelor. Acest lucru se răsfrânge asupra preţurilor, care au crescut vertiginos în ultimul timp şi care afectează atât turiştii, cât şi localnicii, deja chinuiţi de condiţiile precare în care trăiesc.

Potrivit unora, numărul turiştilor ar putea fi redus din cauza preţurilor mari, nu atât a zborurilor, deşi un zbor intern între Rio de Janeiro şi Sao Paulo (400 km) ar putea costa cât unul între New York şi Los Angeles (4.000 km), cât din cauza preţurilor la cazare în hotelurile din Rio de Janeiro, care le egalează pe cele din Londra sau New York şi din cauza preţului alimentelor. Însă, potrivit lui Gerardo Molina, director la Euromericas, în ciuda acestor condiţii, numărul turiştilor va fi de peste 900.000 de persoane şi peste 3 milioane de vizitatori brazilieni.

De parcă toate aceste probleme nu ar fi suficiente, la acestea se mai adaugă şi corupţia. Ricardo Texeiro, preşedintele Confederaţiei Braziliene de Fotbal, cel care se pare că ar fi reuşit să aducă din nou campionatul în Brazilia, a demisionat în anul 2012, acuzat de fraudă. În altă ordine de idei, Congresul brazilian a stabilit un regim special în care să se desfăşoare licitaţiile pentru lucrările în vederea campionatului şi a Jocurilor Olimpice din 2016.

Acesta presupunea că firmele interesate puteau contracta lucrările fără a prezenta înainte un deviz, sub pretextul că în felul acesta lucrurile mergeau mult mai repede. În urmă cu doi ani, Claudio Abramo, director la ONG Transparencia Brasil, spunea că acest regim este foarte riscant, deoarece există pericolul devierii de fonduri şi al corupţiei. În mod cert, transparenţa în ceea ce priveşte gestionarea fondurile publice a fost grav afectată.

Un alt motiv de nemulţumire a fost faptul că unii oameni au fost daţi afară din case. Una dintre pretenţiile FIFA a fost ca toată publicitatea şi tot ce se întâmplă într-o rază de 2 km în jurul stadionului să fie în exclusivitate a ei. Acesta este unul dintre motivele pentru care guvernul a expropriat anumite case şi terenuri din apropierea stadioanelor şi ale mijloacelor de transport.

Avantaje și dezavantaje în balanţă

Toate aceste probleme i-au determinat pe brazilieni să iasă în stradă şi să protesteze. Primele proteste s-au desfăşurat în timpul Cupei Confederaţiilor, dar de atunci au mai avut loc şi altele. Recent a avut loc o grevă a angaţilor metroului, care ameninţă că se va repeta în cazul în care nu se îndeplinesc condiţiile impuse de ei, lucru care ar umbri euforia fotbaliştilor şi a fanilor acestui sport.

Potrivit organizatorilor şi guvernului, avantajele campionatului vor fi mult mai mari decât dezavantajele acestuia. Infrastructura şi lucrările realizate reprezintă un progres pentru economia ţării, spun ei, iar investiţiile vor fi depăşite de câştigurile provenite din turism, comerţ şi transporturi.

În timp ce unii sunt pesimişti cu privire la atmosfera din timpul campionatului, alţii speră într-o reînviorare a entuziasmului odată cu începerea acestuia. Alţii speră ca echipa naţională să fie câştigătoarea campionatului pentru a şasea oară, lucru care ar mai atenua frustrarea şi indignarea.

Milton Hatoum, unul dintre romancierii brazilieni cei mai cunoscuţi, spunea că indiferent ce s-ar întâmpla, persoanele afectate de tot ceea ce a presupus organizarea campionatului nu vor uita nemulţumirea lor. De asemenea, el sublinia faptul că poate a venit momentul în care brazilienii şi autorităţile naţiunii să conştientizeze faptul că mai există şi alte lucruri importante în afară de fotbal. Până atunci însă, în timp ce unii se bucură de campionat, alţii continuă să locuiască în favele (locuinţe din mahalalele de la marginea metropolelor) şi să lupte pentru pâinea de zi cu zi, într-un climat de frică şi nedreptate.

Citește și: De ce nu voi merge la Campionatul Mondial de Fotbal