Kievul și Moscova nu se luptă doar în declaraţii, ci și în manifestaţii. A trecut un an de la evenimentele de pe Maidan, prilej pentru cele două ţări rivale au hotărât să marcheze evenimentul aproape în același mod.

Atât de intense au fost disputele din apropierea graniţelor României, încât nici nu am realizat cât de repede a trecut un an de la derularea ostilităţilor din Kiev. Maidanul a devenit un simbol al libertăţii, pentru ucraineni. Pentru ruși, este însă emblema trădării.

Drept urmare, ambele tabere au dorit să iasă în evidenţă nu doar prin declaraţii contondente, ci și prin iniţierea unor manifestaţii prin care Maidanul să fie readus în centrul atenţiei. A fost din nou prilejul unor acuzaţii reciproce și o dovadă în plus că pacea, atât de mult așteptată între cele două ţări vecine, este iluzorie.

Runda 1 – Anti-Maidanul

Startul disputei pe problema Maidanului l-a dat Moscova. Aproximativ 20.000 de persoane (alţii spun 35.000) s-au adunat în centrul capitalei ruse pentru un marș de protest organizat la un an de la înlăturarea lui Ianukovici. Marșul a avut și un slogan: „Nu vom uita și nu vom ierta.” Unul dintre organizatori, membru al Consiliului Federaţiei Ruse (Camera superioară a Parlamentului rus), a declarat că 100 de asociaţii și-au anunţat participarea.

Unii erau îmbrăcaţi în uniforme militare şi purtau o pancartă pe care scria: „Maidanul este o boală, şi noi o vom vindeca!“ Pe o altă pancartă era un atac la adresa inamicilor poporului rus: „Maidanul profită de pe urma duşmanilor Rusiei!“ Participanţii au avut panglici negru-oranj, steaguri ale Rusiei şi ale republicilor nerecunoscute din regiunea Donbass. Pentru ca evenimentul să se bucure de o cât mai mare audienţă în rândurile populaţiei ruse, televiziunea Russia Today a transmis live (aici video). A fost un bun prilej și pentru fostul președinte ucrainean să declare într-un interviu pentru o televiziune din Rusia că se va întoarce în Ucraina cu prima ocazie. „Dacă Dumnezeu m-a lăsat în viaţă, poate încă mai este nevoie de mine“, a apreciat Ianukovici.

Este ușor de constatat că demonstraţia în sine se încadrează pe aceeași linie a propagandei politice pe care Rusia a etalat-o de mai multe ori în ultimul timp. Spre exemplu, mult mai mulţi oameni (aproximativ 100.000) au defilat  în primăvara anului trecut în Piaţa Roșie din Moscova cu ocazia Zilei Muncii. „Sunt mândru de ţara mea”, „Putin are dreptate”, se putea citi pe pancarte. Unul dintre organizatori a declarat că manifestaţia a fost „antifascistă din cauza situaţiei de la frontierele noastre”, referindu-se indubitabil la evenimentele din estul Ucrainei.

Runda 2 – Pro-Maidanul

Alte mii de oameni au participat la un „Marș al demnităţii”, în Kiev. De la manifestaţie nu a lipsit şeful statului, Petro Poroşenko, alături de care au stat mai mulţi oficiali europeni (vezi video). Ceremoniile nu s-au limitat doar la ziua de duminică. Ele au debutat cu o procesiune de comemorare a celor aproape 100 de manifestanţi care au fost uciși.

Au fost zile pline de acuzaţii directe, fără menajamente. Așa cum era de așteptat, cel mai vocal a fost președintele ucrainean. Au fost folosite cuvinte aspre, replicile dintre cele două tabere fiind extrem de acide. Astfel, într-una dintre declaraţiile sale, liderul de la Kiev a sugerat că ajutorul preşedintelui rus, Vladislav Surkov, a organizat „grupuri de lunetişti străini“. În replică, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Rusiei, Aleksandr Lukaşevici, a calificat acuzaţiile drept „halucinaţii demne de un spital de psihiatrie”, conform Agerpres.

Mai mult decât atât, oficialul rus și-a permis să le indice ucrainenilor și care ar trebui să fie priorităţile lor în viitorul imediat. „Organele de anchetă şi serviciile secrete ale Ucrainei au cu ce să se ocupe”, făcând trimitere directă la anchetarea celor vinovaţi de asasinarea celor aproximativ 100 de persoane ucise în Maidan și de care responsabile sunt autorităţile ucrainene, a spus Lukaşevici.

De asemenea, Petro Poroșenko nu a ratat ocazia să îi dea un răspuns fostului președinte ucrainean, exprimându-și convingerea că Ianukovici „va arde veșnic în Iad pentru crimele pe care le-a ordonat în Piaţa Maidan”. Au fost rostite însă și cuvinte mobilizatoare, în care viziunea politică asupra viitorului Ucrainei s-a împletit cu cea religioasă: „Glorie Ucrainei! Luptaţi şi veţi învinge! Dumnezeu o să vă ajute. De partea voastră e dreptatea, de partea voastră e gloria şi puterea sfântă”, a spus președintele Poroșenko (vezi declaraţia.

Runda 3 – Nimic nou pe frontul de Est

Ce se întâmplă la un an distanţă de Maidan? Puţine lucruri noi, situaţia rămânând tensionată în Est. Armata ucraineană şi rebelii proruşi se acuză reciproc de încălcarea acordului de încetare a focului, care a intrat în vigoare duminica trecută. În replică, americanii ameninţă cu noi sancţiuni.

Cea mai bună dovadă că situaţia rămâne încă tulbure, în ciuda încetării focului în anumite zone, este faptul că cel puţin 3 oameni au fost uciși și peste 10 răniţi în urma unei explozii produse la Harkov, în estul Ucrainei. Calificat drept atac terorist de către autorităţile ucrainene, evenimentul a avut loc chiar în timpul „Marşului Demnităţii”.

De altfel, autorităţile de la Kiev spun că poziţiile trupelor ucrainene din apropierea oraşelor Doneţk şi Mariupol sunt în continuare atacate de rebeli cu rachete și tiruri de artilerie. Insurgenţii separatişti proruşi au continuat să încalce armistiţiul chiar în pragul ceremoniilor de aniversare, fiind semnalate 12 atacuri în regiunea Doneţk. La rândul lor, separatiştii acuză armata ucraineană că a lansat cel puţin 51 de atacuri asupra poziţiilor rebele.

După evenimentele recente se impune o concluzie: se derulează un joc al nervilor care nu dă semne că va înceta prea curând. Nu doar politicienii trăiesc într-o lume a resentimentelor. Au reușit să atragă în spaţiul lor și mase largi de oameni. Chiar dacă într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat o pace ipotetică ar fi posibilă, seminţele discordiei semănate în prezent își vor arăta roadele pentru mult timp de acum înainte. „Nu vom uita și nu vom ierta!” s-ar putea să fie mai mult decât un simplu slogan de propagandă.