Nopţi roșii pentru Ucraina, Thailanda și Venezuela

106

În ultimele zile, oameni au sângerat și au murit pe străzile din Ucraina, Thailanda și Venezuela, unde protestele antiguvernamentale au devenit atât de violente, încât în Ucraina, cel puţin, se vorbește despre izbucnirea unui război civil. Iar prima întrebare care ne vine în minte când înţelegem gravitatea situaţiei este: „Cum de lucrurile au mers atât de departe?"

În ultimele zile,oameni au sângerat și au murit pe străzile din Ucraina, Thailanda și Venezuela, unde protestele antiguvernamentale au devenit atât de violente, încât în Ucraina, cel puţin, se vorbește despre izbucnirea unui război civil. Iar prima întrebare care ne vine în minte când înţelegem gravitatea situaţiei este: „Cum de lucrurile au mers atât de departe?"

Ucraina — Maidanii luptă fără mănuși

Mâine va fi zi de doliu naţional în Ucraina, după ce 25 de persoane, civili și poliţiști, au murit în timpul ultimelor proteste din Kiev. Miercuri dimineaţă, decesul persoanelor, printre care și un jurnalist, a fost confirmat de Ministerul Sănătăţii. Decesele au survenit în urma ciocnirilor între poliţie și protestatarii strânși în Piaţa Independenţei, cunoscută și ca „Maidan", în dimineaţa zilei de 18 februarie, scrie CNN.

Protestele în capitală au început din luna noiembrie, după refuzul președintelui Viktor Ianukovici de a semna o înţelegere de liber-schimb și integrare politică cu Uniunea Europeană, după șase ani de negocieri. Înţelegerea ar fi fost un pas istoric care ar fi apropiat Ucraina de Vest și ar fi îndepărtat-o de Rusia. Înţelegerea trebuia semnată la Vilnius, dar, în urma presiunilor din partea Rusiei, Ianukovici a renunţat la idee.

Însă ce a început ca protest împotriva președintelui s-a transformat într-o cauză cu mult mai mare. Oamenii, instigaţi de opoziţie, cer alegeri prezidenţiale și reforme constituţionale pentru ca puterea să aparţină mai mult Parlamentului Ucrainei și mai puţin Președinţiei.

Într-un moment de slăbiciune, Ianukovici le-a propus liderilor opoziţiei ucrainene, Arseni Iaţeniuk şi Vitali Klitschko, să conducă guvernul pe posturi de premier și vicepremier, dar cei doi au refuzat ofertele. „Nicio înţelegere cu @ua_yanukovych. Terminăm ce am început. Oamenii decid cine sunt liderii ţării, nu tu", scria mai târziu Iaţeniuk, într-un mesaj pe Twitter.

Thailanda — Lupte pentru putere

Marţi s-a confirmat decesul a cinci persoane, în urma violenţelor cauzate de protestele din acest weekend de la Bangkok. Din noiembrie a început o luptă pentru putere care a ajuns la nivel de criză politică.

Se pare că electoratul thailandez este divizat între o clasă de tineri educaţi, din mediul urban și o clasă de conservatori săraci, din mediul rural, majoritatea din nordul ţării. Primul grup este cel care iese pe străzi și se luptă cu poliţia după luni de zile de conflicte politice. Ei cer demiterea premierului, în persoana lui Yingluck Shinawatra, sora fostului premier, Thaksin Shinawatra, care a fost îndepărtat de la putere și se află acum în exil și, de asemenea, cer crearea unui „consiliu al poporului", condus de un premier numit de rege, scrie CNN.

Mandatul lui Yinglucka a fost destul de stabil, până când partidul pe care îl conduce a aprobat, în noiembrie, o lege privind amnistia, care ar însemna anularea condamnării pentru corupţie a fratelui său și permiterea întoarcerii sale în ţară.

Thaksin nu mai face parte din viaţa politică a Thailandei de ani de zile, dar și-a menţinut influenţa comunicând cu suporterii săi prin mesaje și video și pe reţelele sociale. Iar odată cu preluarea puterii de către sora sa, în 2011, influenţa sa a crescut. Protestatarii se tem că noua lege îl va aduce înapoi în ţară, unde își va relua rolul activ în politică.

Venezuela

Pe 12 februarie, mii de studenţi și militanţi ai opoziţiei au ieșit pe străzile din Caracas pentru a protesta faţă de scumpirea nivelului de trai, a lipsei de securitate şi a penuriei din această ţară producătoare de petrol. După doar trei zile de proteste, tulburarea de stradă a degenerat în violenţe în care trei persoane și-au pierdut viaţa, iar alte câteva zeci au fost rănite, amintește Agerpres.

Inflaţia în Venezuela este de peste 50%, iar protestatarii cer ca președintele Nicolas Maduro să demisioneze. Luni, guvernul condus de acesta a acuzat trei consulaţi americani că ar fi conspirat cu opoziţia și i-a dat afară din ţară. Statele Unite, în replică, au ameninţat că ar putea lua măsuri de retorsiune, adică posibila expulzare în contrapartidă a unor diplomaţi venezueleni.

Președintele venezuelan este serios în privinţa luptei pentru menţinerea puterii, avertizând că în cazul unei lovituri de stat, care s-ar solda cu răsturnarea guvernului său, ar scoate în stradă „forţele armate, miliţiile şi clasa muncitoare". De asemenea, a emis un mandat de arestare pe numele liderului opoziţiei, Leopoldo López, pentru implicarea în violenţele care au avut loc săptămâna trecută la Caracas, iar acesta s-a predat singur la poliţie, în ziua de marţi, scrie Time.