Problemele visului ucrainean

10

Ministrul interimar de interne al Ucrainei, Arsen Avakov, a aprobat un mandat de arestare pentru fostul președinte al ţării, pentru „uciderea în masă a protestatarilor nonviolenţi", scrie AP. Este încă un pas pentru ca visul la euro și libertate al ucrainenilor să se îndeplinească, dar încă sunt și foarte multe obstacole ce nu pot fi trecute cu vederea.

În mod cert, luptătorii pentru democraţie, libertate și drepturile omului au câștigat o bătălie majoră, care poate premedita sfârștiul și pentru alţi sateliţi ai tiraniei rusești. Tocmai de aceea, abia acum începe bătălia finală, între Vest și Est, care va duce ori la destrămarea și federalizarea Ucrainei, ori la unirea ei într-un singur satelit proeuropean.

Rusia, lovită sub centură

Alungarea de la putere a tiranului prorus de la Kiev marchează un eşec de proporţii a strategiei lui Putin, care de 15 ani s-ar chinui să oprească destrămarea Rusiei lui Stalin, scrie DW.

De aceea, să nu ne mirăm că Moscova blamează fără reţineri revoluţia din Ucraina, denunţând „discriminarea minorităţii etnice rusești”, acuzând Vestul de sponsorizarea unei lovituri de stat orchestrată de către „teroriștii și extremiștii” care au pus acum mâna pe putere.

„Rusia este extrem de îngirjorată de situaţia din Ucraina”, a declarat ministrul de externe rus, care a venit imediat după cea mai neechivocă reacţie a Moscovei la căderea Administraţiei lui Ianukovici, acordată de către actualul premier, fostul președinte al Rusiei, Dmitry Medvedev.

„Dacă voi consideraţi că oamenii cu măști negre care patrulează Kievul cu puști în mâini reprezintă guvernul, atunci nouă ne va fi foarte greu să lucrăm cu acest guvern,” spune Medvedev. „Unii dintre partenerii noștri vestici consideră că au legitimitatea să conducă ţara. Eu nu știu ce constituţie și ce legi au citit aceștia, dar mie mi se pare o aberaţie … Să numești rezultatul unei răscoale, legitim”, citează The Guardian.

Cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla acum pentru Rusia ar fi ca revoluţia să eșueze și să poată spune: „V-am spus noi”. Astfel și-ar mai putea ţine controlul asupra unor „cozi de topor ale Kremlinului”, așa cum îi numește DW pe liderii regionali din varii state şi republici postsovietice, din Moldova şi Georgia până în Armenia şi Azerbaidjan.

Cine ar putea face ceva și ce

Ţara este acum condusă de către opoziţia care nu a fost în stare să îndeplinească nicio promisiune de când partidele au intrat în parlament, în 2010. Atunci, Curtea Constituţională a fost forţată să-i dea președinţiei mai multă putere, iar parlamentul condus atunci de Timoșenko nu a luat nicio măsură pentru a împiedica asta, scrie EuObserver. Ba mai mult, și Consiliul Europei a apreciat mișcarea, spunând că este „de dorit consolidarea puterii”. Astfel că acum trebuie realizate noi schimbări constituţionale care să echilibreze puterile înainte ca vreun „lup deghizat în oaie” să preia conducerea ţării.

Iar asta nu este nici pe departe singura problemă. Ianukovici nu a condus ţara în ruine de unul singur, ci cu ajutorul apropiaţilor din Doneţk, pe care i-a pus în poziţii-cheie ale statului. Astfel s-a creat o reţea de baroni corupţi, „familia”, așa cum este poreclită în Ucraina, care și-a folosit influenţa în administraţiile locale, tribunale, secţii de poliţie și birouri de taxe, pentru a trece în nume propriu bănci, rafinării de petrol, mine de cărbuni, companii din mass-media, transporturi și telecomunicaţii. Președintele a creat un stat care chiar și acum, după căderea lui, rămâne să fie condus de Mafie.

Iar cea mai mare problemă a ţării continuă să fie o gaură bugetară, care trebuie acoperită cu aproximativ 35 de miliarde de dolari în următorii doi ani. Moscova s-a oferit să cumpere obligaţiuni în valoare de 15 miliarde de dolari, pentru ca Ucraina să nu încheie nicio înţelgere cu Uniunea Europeană, dar a suspendat plata odată cu revoluţia.

Ucraina are nevoie urgentă de un sprijin consistent. „Dacă s-ar putea în fine arăta solidari şi decide să ajute Ucraina aşa cum au sprijinit şi statul elen, a cărui suţinere şi menţinere în zona euro i-a costat pe europeni sute de miliarde, Lumea Nouă şi Bătrânul Continent ar putea izbuti un tur de forţă. Ar promova substanţial nu doar interesele occidentalilor, ci şi pe cele ale ucrainenilor şi ruşilor ce-şi doresc libertatea”, scrie DW. Dar mai este capabilă și dispusă Europa să piardă o mulţime de bani într-un stat care este totuși încă atât de „neeuropean”?

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.