Crimeea – un nou butoi cu pulbere la Marea Neagră

116

Pacea se lasă îndelung aşteptată în Ucraina, mai ales că era de aşteptat ca noua putere să se confrunte cu provocări serioase în ceea ce priveşte redefinirea relaţiilor cu Rusia. Iată că bucuria prilejuită de instaurarea unui nou guvern şi a unui preşedinte interimar a dispărut repede printre mişcările trupelor ruse în zonă şi după aprinderea unei zone de conflict într-o zonă cât un butoiaş cu pulbere: Crimeea.

De miercuri, Rusia a început să îşi ofere ajutorul deschis ucrainenilor rusofili, sub diferite forme. Pe de o parte, a confirmat public că îl apără şi totodată găzduieşte în ţară pe preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici, care a declarat că se consideră în continuare preşedintele Ucrainei. Acesta se crede că locuieşte într-un sanatoriu din apropierea Moscovei, deşi oficialii de la Kremlin neagă că ar şti ceva.

Pe de altă parte, Rusia, care şi-a pus deja armata în stare de alertă, a anunţat că îşi va apăra „cu severitate şi fără compromisuri” conaţionalii din Crimeea — o republică autonomă în cadrul Ucrainei şi singura în care populaţia rusă alcătuieşte o majoritate confortabilă de 93,6%. La puţină vreme după acest anunţ, un grup de 30-50 de bărbaţi înarmaţi şi autodeclaraţi „luptători pentru autoapărarea populaţiei vorbitoare de limbă rusă din Crimeea” au ocupat ieri sediul Parlamentului din Simferopol, capitala peninsulei Crimeea, înălţând pe clădire steagul Rusiei.

În vreme ce procurorul general de la Simferopol a decretat capturarea parlamentului regional ca pe un act terorist, ministrul interimar de interne, Arsen Avakov, a dispus stare de alertă în poliţie.

Ceea ce intensifică tensiunile este faptul că Rusia creează şi premisele pentru ajutorarea efectivă a ruşilor din Crimeea, cărora a promis să le oferă cetăţenie în schimbul deciziei de a recăpăta apartenenţa la Rusia. Simpatia locuitorilor este evidentă, mai ales ţinând cont că oferta a venit imediat după ce 10.000 de oameni au strigat la Sevastopol: „Mamă Rusia, salvează-ne de fasciştii de la Kie!”. Însă afilierea politică se va decide la urne, pe 25 mai, în cadrul unui referendum referitor la obţinerea independenţei faţă de Ucraina.

În vestul ţării — unde peisajul demografic este condus de proeuropeni — atitudinea este mai degrabă una închisă dialogului. Potrivit preşedintelui Consiliului Suprem, guvernul de la Kiev face tot posibilul să evite dialogul cu Crimeea, acuzând locuitorii de idealuri separatiste. Tensiunile sunt văzute ca minore la centru, în contextul în care prioritatea este găsirea fondurilor necesare pentru a evita colapsul financiar. Întoarcerea spatelui Rusiei îi costă pe ucraineni 15 miliarde de dolari (pe care nu îi mai primesc de la Vladimir Putin), plus încă 20 de miliarde de care au nevoie pentru a rezista şi în 2015.

De ce este Crimeea importantă şi pentru Vest, şi pentru Est

Evoluţiile din Crimeea pot lăsa deschisă poarta oricărui scenariu, însă, dată fiind răspândirea vorbitorilor de limbă rusă din Ucraina, această ţară s-ar putea desprinde în două: partea de vest, unde predomină ucrainenii, şi cea de est, unde rusofonii sunt majoritari.

Dincolo de aspectele geografice, Crimeea are o importanţă strategică pentru Rusia. În primul rând, Crimeea îi oferă Rusiei nostalgia vechii Uniuni Sovietice, întrucât peninsula a aparţinut Rusiei până în 1954.

În al doilea rând, Crimeea are ieşire la Marea Neagră şi aproape că atinge Rusia în partea răsăriteană. În trecut, Crimeea a constituit destinaţia preferată de ruşi pentru vacanţe, iar literatura rusă de secol al XIX-lea conţine numeroase referinţe legate de Crimeea, asociată cu intelectualitatea vremii.

În al treilea rând, în Crimeea să află al doilea oraş ca importanţă din Ucraina, după capitala Kiev — oraşul Sevastopol, care găzduieşte baza navală a flotei ruseşti de la Marea Neagră.

De partea cealaltă, o Ucraina unită şi fără fricţiuni interne primeşte o notă mai mare din partea Uniunii Europene, de la care va solicita integrarea.

În orice caz, problema este una delicată, iar unitatea pare a fi sarcina cea mai dificilă a noului guvern condus de Arseni Iatseniuc. În lipsa unei soluţii interne prezente, ONU a îndemnat joi Rusia, prin Linas Linkevicius, ministrul de externe al Lituaniei, ţara care asigură preşedinţia lunară a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, să înceapă discuţii directe cu Ucraina pe tema crizei din Crimeea, cu scopul de a evita un conflict regional. Cel puţin pentru moment, cel mai greu cuvânt de spus rămâne cel al Kremlinului.