Când doi părinţi nu mai sunt de-ajuns

98

Della Wolf a devenit primul bebeluș din Canada care, în mod oficial, are două mame și un tată. Mărturie stă certificatul ei de naștere în care toţi cei trei sunt trecuţi drept părinţi. Pentru unii ar părea o situaţie atipică, dar pentru ei „se simte natural și ușor, ca oricare altă familie. Nu simt că e ceva ciudat în legătură cu asta", mărturisește Shawn Kangro, tatăl biologic al fetiţei.

Cele două mame ale bebelușului, Danielle Wiley și Anna Richards, formează un cuplu, iar Shawn este un prieten vechi de-al Annei. Ambele își doreau un copil și, spre deosebire de alte cupluri formate din parteneri de același sex, voiau „ca viitorul tată al copilului lor să fie implicat în procesul de creștere, a declarat Danielle, pentru CBC. „Amândurora ne-a plăcut ideea de a avea pe cineva care ar putea fi implicat cu adevărat și care ar putea reprezenta figura unui tată pentru copilul nostru."

Micuţa Della Wolf a fost concepută de Danielle și Shawn în mod natural, însă toţi trei și-au dorit să fie trecuţi pe certificatul de naștere al bebelușului. Acest lucru a fost posibil datorită Actului pentru Dreptul Familiei (Family Law Act), adoptat în urmă cu un an și care le permite donatorilor să fie listaţi drept „părinţi adiţionali". Procedura presupune însă completarea unor formulare de acord înainte de conceperea copilului cu ajutorul unui donator.

„Pe vremuri, ne uitam la conexiunile genetice și biologice. Iar acest lucru nu mai este valabil. Acum ne uităm la intenţiile părţilor care contribuie la conceperea copilului și intenţionează să îl crească. Iar acest lucru este o schimbare foarte mare", a declarat pentru CBC avocata care i-a ajutat pe cei trei părinţi în cadrul demersului lor, Barbara Findlay.

Viitorul nostru modificat genetic: bebelușii „2+1"

Povestea micuţei Della Wolf se suprapune cu o iniţiativă recentă a cercetătorilor americani, de creare a unor bebeluși prin mutaţie genetică, prin combinarea ADN-ului a trei oameni. Tehnica a fost testată deja pe maimuţe, iar rezultatele obţinute sunt promiţătoare. Totodată, metoda a fost folosită de experţi pentru crearea embrionilor umani prin combinarea ADN-ului a trei persoane. Pentru a fi aplicată însă, ea trebuie să primească acordul Federaţiei pentru Alimente și Medicamente (FDA) din SUA.

Tehnica de creare a bebelușilor mutaţi genetic a fost dezvoltată de Shoukhrat Mitalipov, de la Universitatea de Știinţe și Sănătate Oregon din Portland, în încercarea de a eradica bolile transmise pe cale ereditară. Prin această metodă, specialiștii vor putea identifica potenţialele mutaţii la nivelul ADN-ului mitocondrial din ovulul mamei și îl vor putea înlocui cu ADN-ul mitocondrial al unui ovul nealterat al unei donatoare, fertilizat anterior implantării cu ajutorul spermei tatăului.

Deși copilul astfel conceput păstrează cea mai mare parte din caracteristicile părinţilor săi, el va purta de-a lungul vieţii o cantitate mică de material genetic al mamei donatoare.

Și în Regatul Unit, subiectul modificării genetice a bebelușilor a devenit unul intens discutat. Guvernanţii iau în considerare revizuirea legislaţiei cu privire la această procedură care implică combinarea ADN-ului a trei părinţi, scrie The Telegraph. Momentan, metoda este interzisă, atât în Marea Britanie, cât și în toate ţările europene, însă Departamentul de Sănătate britanic a deschis discuţiile privind proiectul de reguli. Dacă va fi aprobat, în 2015, în Regatul Unit se vor naște primii bebeluși modificaţi genetic din Europa.

Implicaţii născute odată cu bebelușii a trei părinţi

Cercetătorii speră ca aprobarea demersului de creare a bebelușilor mutaţi genetic să pună punct dezvoltării unor boli rare ereditare, care afectează unul din 5.000 de persoane din întreaga lume. Prof Doug Turnbull, care a dezvoltat cercetările în domeniul donaţiilor mitocondriale, la Universitatea Newcastle, s-a arătat încântat de iniţiativia guvernanţilor britanici de a dezbate legea privind modificarea genetică a bebelușilor. „Aceasta este o veste foarte bună pentru pacienţii cu boli legate de ADN-ul mitocondrial și un pas important pentru prevenirea transmiterii bolilor mitocondriale grave", a declarat expertul, citat de BBC.

Și în SUA, susţinătorii măsurii se arată entuziasmaţi de această procedură care promite eradicarea bolilor genetice. Prof. Vamsi Mootha, de la Harvard Medical School, Boston, susţinea că tehnica „este proiectată pentru a-i oferi mai multe opţiuni unei femei care este purtătoare a unei boli", scrie Bloomberg.

Însă unii experţi privesc cu reticenţă acest demers. Marcy Darnovsky, directorul executiv al Centrului pentru Genetică și Societate, este de părere că metoda ar putea conduce în viitor la modificarea voită a anumitor trăsături ale bebelușului, vizând aspecte precum gradul de inteligenţă sau abilităţile sportive, scrie Scientific American. Totodată, în cadrul discuţiilor cu FDA, unii specialiști s-au arătat îngrijoraţi de potenţialul risc de strecurare a erorilor în materialul genetic al copilului, scrie NPR.

Pentru că tehnica este atât de nouă, nu se cunosc posibilele efecte pe termen scurt și lung ale mutaţiei genetice asupra bebelușilor. „Odată ce faci această schimbare, dacă în urma procesului se va naște o femeie și va avea copii, schimbarea este transmisă mai departe, așa că este pentru totdeauna. Acesta este un teritoriu necunoscut; noi nu știm ce înseamnă. Schimbarea permanentă a liniei germinale nu a mai fost făcută până acum și nu știm ce se va întâmpla în generaţiile viitoare", a declarat Phil Yeske, de la United Mitochondrial Disease Fundation, pentru Bloomberg.

Subiectul modificării genetice a bebelușilor a născut îngrijorări și în Regatul Unit. Dr. David King, directorul grupului Human Genetics Alert, avertiza că "tehnicile nu au trecut încă testele de siguranţă necesare, de aceea graba în scopul legalizării este inutilă și prematură. Tehnicile sunt lipsite de etică în conformitatea cu etica medicală de bază, dat fiind faptul că singurul lor avantaj în plus faţă de donarea standard și în siguranţă a ovulelor, este că mama e legată genetic de copilul ei. Acest lucru nu poate fi justificat de riscurile necunoscute la care e expus copilul sau consecinţele sociale ale permiterii modificării genomului uman", citează The Telegraph.

 

Modificarea genetică a bebelușilor nu este însă o noutate. Primul copil născut cu genele a trei persoane a venit pe lume în 1997. În total, s-au născut 30 de bebeluși modificaţi genetic. Informaţiile despre consecinţele acestei proceduri sunt încă foarte puţine, însă datele arată că unul dintre copiii aduși pe lume folosind metoda combinării a trei ADN-uri a fost diagnosticat cu autism la 18 luni. De asemenea, riscul apariţiei unor anomalii cromozomiale în cazul acestor copiii este mult mai ridicat în raport cu media.

Foto: stockvault.net