CS Monitor despre costurile prea ridicate ale spionajului

17

O analiză semnată de redactorul-șef al prestigioasei publicaţii Christian Science Monitor avertizează cu privire la repercusiunile programelor de spionaj desfășurate, cu preţul imaginii internaţionale, de Statele Unite.

John Yemma își deschide analiza observând un paradox curent: „În timp ce jumătate din lume este oripilată că SUA și alte guverne conduc operaţiuni masive de spionaj, atentând la intimitatea vieţilor a sute de milioane de oameni", „cealaltă jumătate postează detalii intime despre viaţa lor personală, fără niciun fel de filtru, pe Facebook, Twitter și alte social-media." Același Yemma concluzionează că „voinţa" este factorul-cheie care influenţează evaluarea fenomenului spionajului. Guvernul nu poate spiona decât fără acordul celui pe care îl spionează.

Deși spionajul este o practică antică, fiind discutată inclusiv în vremurile biblice, notează Yemma, spionajul de azi este o cu totul altă practică. Viteza și anvergura diferă fundamental. Posibilităţile tehnologice sunt uriașe, însă există și argumente în favoarea unei limitări a acestor posibilităţi. Argumente care nu ţin neapărat de etică, ci de consecinţele negative de imagine (și implicit economice) pe care le au programele de spionaj. „Acum, că Edward Snowden a expus detaliile operaţiunilor de spionaj, credibilitatea unor companii americane, precum Google și Verizon, a fost afectată. Chiar și mai rău ar fi pagubele aduse bunăvoinţei internaţionale – admiraţiei pe care oamenii din întreaga lume au avut-o pentru Statele Unite, ca putere internaţională. Iar pierderea libertăţii, de dragul securităţii, ar putea fi cea mai mare pierdere dintre toate", conchide Yemma, citând un material CS Monitor alcătuit de Howard LaFranchi.

Dacă respectarea încrederii ar fi o prioritate, atunci am putea vorbi și despre programe de spionaj mai eficiente și mai etice, e de părere William Webster, fost director CIA și FBI și fost judecător federal. Înainte ca orice operaţiune să fie aprobată trebuie să răspundă afirmativ la două întrebări: „Este consistentă cu politica publică internaţională a SUA?" și „Dacă va deveni publică, va putea fi înţeleasă de poporul american?".