Cum se face preselecţia viitorilor lideri ai lumii?

14

BBC prezintă metoda prin care Ministerul de Externe American identifică viitoarele personalităţi ale lumii. Deși azi sunt niște oameni relativ necunoscuţi, mâine ei pot fi politicienii de prim rang, oamenii de cultură, conducătorii unor giganţi economici sau oameni în media.

BBC prezintă metoda prin care ministerul de externe american identifică viitoarele personalităţi ale lumii. Deși azi sunt niște oameni relativ necunoscuţi, mâine ei pot fi politicienii de prim rang, oamenii de cultură, conducătorii unor giganţi economici sau oameni în media.

Din 1940 americanii au dezvoltat ceea ce azi se numește International Visitor Leader Program (IVLP). La început a fost un schimb de experienţă culturală și înţelegere reciprocă, apoi un program de invitaţie adresat unor oameni promiţători de peste hotare, în final International Visitor Leadership Program.

Programul constă în invitarea unui număr de participanţi la o experienţă unică: 3 săptămâni petrecute în Washington DC și 3 săptămâni în alte orașe americane. Vizitele reprezintă ocazii speciale de a întâlni experţi și alte VIP-uri, în fond o experienţă de socializare de o valoare excepţională.

Până acum 2500 de englezi au participat la program, între care și 11 miniștri din guvernul actual. De asemenea, 4 premieri londonezi au fost, în tinereţea lor, parte a acestui program, alături de alte nume recunoscute acum în carieră, precum președintele francez, cel afgan, premierul Australiei sau cel al statului Zimbabwe. Nu toţi participanţii sunt oameni cu aspiraţii politice și nu toţi ajung faimoși.

Profesorul Giles Scott-Smith, expert în relaţii internaţionale la Roosevelt Academy în Olanda recunoaște că invitaţia de a participa la un astfel de program aduce cu sine un capital de prestigiu. Acesta va ajuta la propulsarea într-o carieră. Smith afirmă că succesul programului e dat de faptul că nu vine cu obligaţii ascunse, fapt ce descurajează scepticismul și dă participanţilor sentimentul de imunitate la acuzele de manipulare. Cu toate acestea, Smith recunoaște că este un exemplu explicit de acţiune bine ţintită a Americii care va modela nu doar impresiile aspirantului, ci și ambiţiile, ideile și posibilităţile acestuia.

Adepţii teoriilor conspiraţioniste avertizează că programul nu este altceva decât o pepinieră în care sunt pregătiţi viitorii candidaţi aprobaţi de Washington. Expertul în spionaj, Robin Ramsay, editor al publicaţiei britanice Lobster, e de părere că programul nu face decât să-i evidenţieze pe cei care oricum ar fi ajuns în top. Ceea ce îi atrage atenţia este de fapt programul de atragere și influenţare a viitoarei elite mondiale.

Sprijinitorii programului afirmă în schimb că ţinta acestuia este de a le da viitorilor formatori de opinie o idee despre cum funcţionează lucrurile în SUA. Purtătorul de cuvânt al ambasadei Americii la Londra susţine că programul este în beneficiul ambelor părţi, și se desfășoară la nivel de diplomaţie „om la om" și nu diplomaţie „ţară la ţară". „Ceea ce căutăm sunt oameni care să aducă o contribuţie comunităţii lor, care vor avansa în cariera deja aleasă, care vor servi ca o verigă importantă între cele două ţări."

Profesorul Jonathan Gosling, directorul Centre of Leadership Studies de la University of Exeter creionează trăsăturile candidatului eligibil: personalitatea, ambiţia, continuitatea, realizările, capacitatea de conducere, autoritatea, încrederea. În cazul unui personaj ca Winston Churchill se pare însă că se aplică mai degrabă principiul „omul potrivit la locul potrivit".

(foto: BBC)