Cum se răzgândeşte un extremist? Istoria lui Maajid Nawaz (video)

131

Timp de peste 10 ani, Maajid Nawaz s-a ocupat de recrutarea tinerilor musulmani într-un grup islamist extremist. Însă, în timp ce se afla în închisoare, în Egipt, a trecut printr-o transformare completă.

„Povestea mea, călătoria mea e o demonstraţie a ceea ce are loc în ţările majoritar musulmane, cel puţin în ultimii zece ani", relata Maajid Nawaz, într-o prezentare TED.

Explicând care sunt ingredientele care au contribuit la răspândirea mondială a extremismului, Nawaz a dezvăluit şi că, fiind privat de aceste ingrediente, şi-a putut schimba radical modul de a vedea lucrurile.

„Suntem în era pe care New York Times a numit-o de curând 'era comportamentului'", şi-a început Nawaz prezentarea. „Eu definesc această epocă a comportamentului ca o perioadă a apartenenţelor transnaţionale, în care identitatea este definită, mai mult sau mai puţin, prin idei şi poveşti. Şi aceste idei şi poveşti care trimit oamenii peste graniţe încep din ce în ce mai mult să afecteze felul în care oamenii se comportă. Acum, asta nu este neapărat o veste bună, pentru că eu mai cred şi că ura a devenit globală, la fel de mult ca şi iubirea. Dacă ne uităm la islamişti, dacă privim fenomenul fasciştilor (de extremă dreapta), un lucru la care au fost buni, în care s-au depăşit pe sine, este comunicarea peste graniţe, folosindu-se de tehnologii pentru a se organiza, pentru a-şi propaga mesajul şi a crea un fenomen cu adevărat global."

Interogând cu privire la motivele profunde ale eficienţei discursului extremist, Nawaz a marcat importanţa renunţării la prejudecăţi: "Este vorba doar despre lipsuri? Este vorba doar despre lipsa de educaţie? Ei bine, statistic vorbind, majoritatea celor ce se alătură organizaţiilor extremiste sunt foarte educaţi. Statistic, sunt, în general, educaţi la un nivel mai ridicat decât societatea occidentală. Ca o anecdotă, putem demonstra că dacă sărăcia ar fi fost unicul factor, ei bine, Bin Laden vine din una dintre cele mai bogate familii din Arabia Saudită. Adjunctul său, Ayman al-Zawahiri, a fost pediatru, nu un om slab educat. Ajutorul si dezvoltarea internaţională au loc de ani de zile, dar extremismul în aceste societăţi, în multe dintre aceste societăţi, este în creştere. Iar ceea ce cred că lipseşte este activismul de bază, adevărat, la nivelul solului, pe lângă ajutorul internaţional, pe lângă educaţie şi sănătate."

Ingredientul educaţiei nu a lipsit nici din experienţa personală a lui Nawaz. În adolescenţă a fost recrutat de o organizaţie islamistă globală – Hizb ut-Tahrir – al cărei scop era să reunească toţi musulmanii sub steagul unui singur califat, condus după legea islamică. Marca extremismului poate fi uşor remarcată: neadaptată la lumea reală, gruparea lăuda valori contestate și dorea să pună în practică acţiuni extreme.

A stat mai mult de 10 ani în organizaţia aceasta, recrutând alţi tineri, ca şi el, care să îi împărtăşească idealurile. Asta până când a fost arestat în Egipt şi a trebuit să petreacă 4 ani în închisoare. Aceasta, a spus Nawaz, a fost experienţa care l-a "convertit" la democraţie. Fiind închis pentru "intenţia de a obstrucţiona guvernarea unor ţări", Nawaz a fost încarcerat ca "deţinut pe motive de conştiinţă". Iar lucrul acesta i-a schimbat viaţa.

Într-o emisiune radiofonică NPR, Nawaz povestea că Amnesty International l-a adoptat ca deţinut pe motive de conştiinţă. „Acela a fost începutul transformării mele emoţionale. A fost primul moment din viaţa mea, în care, în loc să mă uit peste umăr, ca să mă feresc de vreun duşman sau altul [am realizat că] fusesem îmbrăţişat de o organizaţie care a spus "noi suntem într-un acord vehement cu tot ceea ce susţii tu. Însă suntem convinşi că nu ar trebui să fii torturat pentru asta. Şi pentru că nu ai fost prins implicându-te în vreo activitate criminală în Egipt, nu credem nici că ar fi trebuit să fii acuzat sau condamnat în Egipt."

Timp de patru ani, cât a stat închis, a studiat foarte intens şi a putut să îşi formeze opinii personale cu privire la liderii politici din Egipt. Aceasta, mai ales datorită faptului că era închis alături de figuri marcante ale opoziţiei din Egipt. În închisoare, Nawaz a citit cărţi cu substrat politic, dar şi cărţi teologice islamice, ajungând la concluzia că a înţeles greşit Islamul şi că l-a manifestat greşit, exploatându-şi religia pentru a atinge scopuri politice.

„Convertirea" lui Nawaz a decurs, aşadar, din mai multe circumstanţe: a fost privat de comunicarea aceea transnaţională care, aşa cum explica şi el, ajută la înrădăcinarea extremismului, şi a fost expus la un exemplu viu al beneficiilor democraţiei, chiar din poziţia de beneficiar. Interesant este că ambele sunt ingrediente care ar putea fi extrapolate de la nivelul individual şi la nivelul societăţii.