Democraţia, în regres la nivel global

34

Deși tot mai multe dintre ţările lumii organizează alegeri (mai mult sau mai puţin libere), democraţia este în declin accelerat pentru prima oară în ultimele decenii, afirmă organizaţiile care monitorizează starea democraţiei în lume.

O treime din populaţia lumii trăiește într-o democraţie în declin, potrivit studiului Institutului Varieties of Democracy (V-Dem), care reunește o echipă de 50 de specialiști în știinţe sociale de pe 6 continente, colaborând cu peste 3.000 de experţi. Aceasta înseamnă că 2,5 miliarde de oameni locuiesc în ţări care suferă un proces de „autocratizare”, în care un lider sau un grup restrâns încearcă să reducă din caracteristicile unei democraţii și să conducă unilateral. Tendinţa este prezentă la nivel global, afectând Europa și continentul american, un trend inversat înregistrând Africa subsahariană, unde au loc unele îmbunătăţiri ale democraţiei.

Patru dintre cele mai populate 10 ţări ale lumii sunt afectate de autocratizare: India, Statele Unite, Brazilia și Rusia. În India au fost adoptate legi care diminuează libertatea presei de a critica guvernul, în timp ce alegerile sunt considerate încă libere și corecte. În Brazilia, dezbaterile publice au arătat că adversarii politici manifestă tot mai puţin respect unii faţă de alţii, iar jurnaliștii sunt hărţuiţi când scriu despre scandalurile de corupţie politică.

Rusia a reușit „performanţa” de a ajunge la distanţă de numai 26 de locuri de Coreea de Nord, plasată la capătul inferior al scalei care prezintă situaţia democraţiei în 178 de state, iar motivul principal îl constituie represiunea liderilor opoziţiei și a presei critice.

Statele Unite au scăzut în clasament 24 de poziţii în numai 2 ani, de pe locul 7, în 2015, pe locul 31, în 2017, degradarea democraţiei americane fiind fără precedent și datorându-se, în mare parte, reducerii libertăţii de exprimare și problemelor de corectitudine în alegerile din 2016, arată raportul.

Resorturile fragilizării celei mai robuste democraţii

Organizaţia Freedom House inventariază motivele care stau la baza fragilizării democraţiei americane, dar și globale. Retragerea progresivă a SUA din angajamentul său tradiţional de a promova democraţia în lume este considerată un factor-cheie al declinului democraţiei în diferite state ale lumii. Sloganul „America First”, ostilitatea faţă de acordurile internaţionale privind mediul sau controlul armamentului, manifestările de simpatie ale președintelui Trump faţă de lideri autocraţi sunt doar câteva dintre semnalele că politica americană rulează pe alte coordonate decât cele obișnuite.

Freedom House menţionează și refuzul președintelui Trump de a respecta practicile de transparenţă ale predecesorilor lui, oferirea de funcţii înalte membrilor familiei și reprezentaţilor grupurilor de interese, ameninţări proferate la adresa presei, politica faţă de imigranţi în rândul acţiunilor care slăbesc democraţia, prin fragilizarea instanţelor independente, a presei libere și a societăţii civile.

Liderii din majoritatea ţărilor în care democraţia intră în declin au fost aleși – spre deosebire de cei din secolul XX, care au preluat puterea prin revoluţii violente sau lovituri militare, punctează jurnalistele Lauren Leatherby și Mira Rojanasakul.

Global Values Survey, un proiect internaţional de cercetare, a constatat că în ultimul deceniu a crescut numărul celor care își doresc un lider puternic, „care să nu se încurce cu parlamentul și alegerile”, în condiţiile în care încrederea electoratului în guverne și partide politice se află la un nivel foarte scăzut.

Apetenţa americanilor pentru democraţie pare să scadă de-a lungul generaţiilor, fiind o veste rea pentru cei care speră că generaţia tânără ar putea stopa declinul democraţiei. Dacă 71% dintre americanii născuţi în anii ‘30 apreciază că este „esenţial” să trăiască într-o democraţie, doar 29% dintre cei născuţi în anii ‘80 au același atașament faţă de democraţie, arată Yascha Mounk, profesor la Harvard.

Derapaje democratice europene

Ţările est-europene cunosc cel mai semnificativ declin în materie de democraţie din ultimii 23 de ani, arată cel mai recent raport al Freedom Hose, „Înfruntând iliberalismul: Naţiuni în tranzit, 2018”.

Raportul arată o intensificare a atacului la adresa partidelor de opoziţie, a presei și a organizaţiilor societăţii civile în Europa Centrală și de Est și o scădere a scorurilor democraţiei în 19 dintre cele 29 de ţări studiate, inclusiv România. Ţara noastră a obţinut un punctaj de 3,46 (pe o scală în care 1 reprezintă cel mai bun progres democratic, iar 7, cel mai scăzut progres), raportul menţionând că „tendinţa pozitivă s-a încheiat”, din cauza încercărilor de slăbire a sistemului judiciar și de înlăturare a agenţiei anticorupţie.

Raportul mai arată că guvernul lui Viktor Orban a deschis drumul forţelor iliberale în Europa Centrală, iar Polonia a înregistrat cel mai mare declin pe o perioadă de un an din istoria proiectului Freedom House. De altfel, la scurt timp după victoria în alegeri, PiS (Partidul Lege și Justiţie) a iniţiat o serie de schimbări la nivelul instituţiilor fundamentale în funcţionarea sănătoasă a unei democraţii, preluând controlul asupra Curţii Constituţionale și iniţiind o epurare a Curţii Supreme. După un model deja bine cunoscut, intervenţiile Bruxelles-ului au fost etichetate drept intruziuni în treburile interne ale statului: „Politicienii poloni sunt responsabili în faţa publicului polon, nu în faţa Europei”, declara Marek Magierovski, purtătorul de cuvânt al președintelui Andrzej Duda în 2016.

Schimbările din justiţia poloneză reprezintă un avertisment tăios „pentru oricine crede că regimul partidului unic nu poate reveni vreodată în Europa”, a subliniat Nate Schenkkan, directorul proiectului.

Atrăgând atenţia asupra faptului că tot ce se întâmplă în Europa Centrală și de Est nu poate fi disociat de ceea ce se întâmplă în Europa ca întreg, Michael J. Abramowitz, președintele organizaţiei Freedom House, observa că „politicile iliberale devin noua normalitate în Europa”.