Egipt: Frăţia Musulmană, în cursa pentru prezidenţiale

13

Într-un singur an, viaţa lui Khairat al-Shater s-a schimbat dramatic, notează BBC. În doar câteva luni, fostul prizonier politic a ajuns principalul candidat la cursa prezidenţială din Egipt, din partea Frăţiei Musulmane. Decizia partidului politic care, în repetate rânduri, a anunţat că nu va avea un candidat la funcţia supremă în stat, a înfuriat atât membri din interior, cât și jucători politici externi.

„Grupul parlamentar al Partidului Libertăţii şi Justiţiei (PLJ) îl va nominaliza pe Khairat al-Shater drept candidatul său în alegerile prezidenţiale" din mai, a anunţat în urmă cu câteva zile PLJ. Vestea a venit ca o surpriză după ce reprezentanţii Partidului Libertăţii şi Justiţiei au afirmat, luni la rând, că privilegiază susţinerea unui candidat musulman neafiliat la vreo formaţiune islamistă anume, la scrutinul pentru şefia statului, programat să se desfăşoare la 23 şi 24 mai.

„Ipocriţilor!" și „Mincinoșilor!" sunt acuzaţii la ordinea zilei pe pagina Facebook a diviziei de tineret a Frăţiei Musulmane. Numeroși susţinători ai organizaţiei se simt acum dezamăgiţi după ce au acordat votul lor de încredere organizaţiei care a jurat că nu va căuta președinţia, din motive ce acum se văd ca o simplă tentativă de a înlătura temerile egiptenilor neislamiști și a aliaţilor occidentali. Frăţia controlează deja aproape jumătate din parlamentul proaspăt ales al naţiunii și domină şi o comisie însărcinată cu elaborarea noii constituţii a ţării.

Decizia de a-l nominaliza pe Khairat al-Shater a provocat cel puţin două demisii de rang înalt în rândul Frăţiei, semn că hotărârea a fost una controversată chiar și în interiorul partidului.

Potrivit analiștilor, Frăţia a făcut această mutare surprinzătoare fiind nesigură pe puterile constituţionale ale parlamentului și afectată de o relaţie în continuă deteriorare cu conducătorii militari ai ţării. Așa se face că Fraţii Musulmani și-au asumat riscul decredibilizării și al escaladării conflictului cu armata. „Se pare că Frăţia a decis că nu poate conta pe Consiliul Suprem al Forţelor Armate și are nevoie să comaseze toată puterea pe care o poate aduna pentru a lupta contra armatei," a declarat Michael Wahid Hanna, expert în politică egipteană în cadrul organizaţiei Century Foundation, citat de Washington Post. „Acest fapt nu poate fi descris decât ca o întindere dincolo de posibilităţile" Frăţiei.

Unii observatori cred că victoria lui al-Shater la prezidenţialele de la sfârșitul lunii ar putea însemna întărirea islamiștilor în Egipt și relaţii mai complicate cu Statele Unite și Israelul.

Potrivit analiștilor, al-Shater este cea mai puternică figură a Frăţiei, chiar dacă oficial ocupa doar poziţia de vicepreședinte al partidului. Omul de afacere care a petrecut mai mult de 10 ani în închisorile președintelui Hosni Mubarak și-a consolidat puterea cu ajutorul corpului executiv al organizaţiei.

În 2007, el a fost condamnat la închisoare pentru spălare de bani și a fost eliberat în martie anul trecut, la doar câteva săptămâni după înlăturarea lui Mubarak de la putere. Judecătorii l-au graţiat recent pentru o condamnare anterioară, însă nu au dat niciun semn că ar extinde graţierea și în privinţa unei a doua condamnări, fapt care l-ar face neeligibil pentru funcţia prezidenţială, conform legii egiptene. Membrii Frăţiei însă insistă că nu există „obstacole legale" în calea candidaturii lui Shater.

Totuși, votul de 56-52 pentru nominalizarea lui Shater indică existenţa unui rift în cadrul organizaţiei, care ar putea constitui o premisă problematică, spun analiști citaţi de CS Monitor.

Frăţia Musulmană, denumită în limba arabă al-Ikhwan al-Muslimun, este la ora actuală cea mai veche și cea mai mare organizaţie politică islamistă din lume. Cu cel puţin 100.000 de membri activi în Egipt, gruparea a lansat în ultima perioadă o serie de declaraţii care au creat panică în cancelariile Occidentale. Frăţia a cerut reînceperea războiului cu Israelul și anularea condiţiilor tratatului de pace dintre Egipt și Statul Evreu.

Liderii Frăţiei sunt dedicaţi cauzei de a crește rolul Islamului în viaţa publică a Egiptului. Potrivit BBC, aplicarea mai viguroasă a Shariei în spaţiul public se bucură de popularitate în rândul egiptenilor și mulţi dintre suporterii grupului se așteaptă ca acesta să își centreze agenda politică în funcţie de Legea Islamică.

Cu toate acestea, într-un interviu mai vechi, unul dintre membrii cu vechime în organizaţie, Issam al-Aryan, declara că ceea ce dorește Frăţia Musulmană este „un stat civil, bazat pe principii islamice. Un stat democratic, cu un sistem parlamentar, cu libertatea de a forma partide, cu o libertate a presei și un sistem judiciar independent și drept."

Alegerile prezidenţiale, prevăzute pentru sfârșitul lunii mai sunt primele din Egipt după înlăturarea regimului lui Hosni Mubarak de la putere, în februarie 2011, în urma unei revolte populare.