alegeri prezidentiale

Declinul presei în democraţie – studiu de caz și reflecţii

Pentru mult timp, presa americană a reprezentat cel mai înalt standard la care era de dorit să ajungă jurnalismul din orice altă ţară. În multe ţări, inclusiv în România, facultăţile de profil formează noile generaţii de jurnaliști după acest model. Și chiar și după terminarea studiilor, unele organizaţii media își instruiesc reporterii după modelul CNN. Cel puţin aceasta a fost experienţa mea și a colegilor mei. Ceva s-a schimbat însă radical în pragul alegerilor prezidenţiale americane din 2016, ceva ce promite să schimbe chiar mersul lucrurilor într-o societate democratică.

Trump se răzgândește a doua oară în ce privește rolul Rusiei în alegeri

După o săptămână dramatică la Washington, în care președintele a dat asigurări că înţelege și acceptă concluziile serviciilor de informaţii americane, care au conchis că Rusia a intervenit în alegerile prezidenţiale din 2016 și în continuare depunde eforturi pentru a submina democraţia americană, președintele pare să se fi răzgândit... din nou.

Trump se răzgândește și recunoaște implicarea Rusiei în alegerile din 2016

Ajuns pe sol american după prima sa întâlnire bilaterală cu omologul rus, președintele SUA, Donald Trump, încearcă să repare daunele de imagine pe care și le-a creat sieși și Partidului Republican după conferinţa de presă comună a celor doi lideri.

Războiul pentru minţi și suflete

În seara de Ajun la trecerea dintre milenii, președintele Rusiei, Boris Ielţîn, a apărut în faţa televizoarelor pentru a-și anunţa demisia. „Îmi pare rău că multe dintre visurile noastre nu s-au împlinit”, a spus el.

Viitorul politic al Franţei, între o extremistă și un „OZN”

Franţa a trecut prin primul tur al alegerilor prezidenţiale, iar rezultatele au șocat ţara și promit să aducă schimbări și pentru Europa.

Puncte electorale care pot schimba lumea în 2017

Anul 2017 stă sub spectrul unor schimbări majore, configurate de o serie de decizii la urne care pot contribui în mod radical la modelarea geopolitică a lumii. Unora dintre ţările respective li se acordă prea puţină importanţă.

Victoria lui Trump, explicată prin statistici

Noaptea americană a trecut, iar analiștii încearcă să înţeleagă ceea ce presa a denumit o Trump-apocalipsă.

De ce au votat creștinii evanghelici cu Trump, în cuvintele lor

Peste 80% dintre creștinii born-again evanghelici americani albi care au votat la alegerile prezidenţiale din SUA l-au girat pe Donald Trump, candidatul care s-a recunoscut vinovat de toate cele 7 păcate capitale (mândrie, lăcomie, desfrânare, invidie, iubire de bani, mânie și lene).

Noul președinte american va fi decis de credinţa afroamericanilor?

Mulţi analiști, scriitori și strategi politici sunt convinși că afroamericanii vor determina viitorul președinte al Statelor Unite. De ce? Fiindcă credinţa va juca un rol important în procesul de luare a deciziilor.

Trump și ameninţarea armelor nucleare

Candidatura lui Donald Trump reprezintă o sursă de anxietate pentru mulţi dintre observatorii scenei politice americane. Chiar și oamenii simpli, care nu înţeleg întotdeauna subtilităţile politice, își exprimă îngrijorarea faţă de o posibilă victorie a lui Trump.

Vladimir Putin candidează pentru Casa Albă

„„Proaspătul candidat nominalizat de către Partidul Republican să îi ţină piept lui Hillary Clinton în cursa pentru Casa Albă, Donald Trump, „și-a ales tocmai această săptămână să se demaște ca un agent de facto al lui Vladimir Putin, un dictator antrenat de KGB care vrea să reconstruiască imperiul sovietic prin subminiarea statelor libere din Europa, prin marginalizarea NATO și prin finalizarea domniei Americii ca unică super-putere mondială.” Deși în tonul acestui extras din „The Atlantic” se citește exagerare și exasperare, dacă nu chiar frică, în realitate este cumva adevărat că, gonind împotriva lui Donald Trump, este ca și cum Hillary Clinton ar goni spre Casa Albă chiar împotriva lui Putin.

Donald Trump, candidatul oficial al republicanilor pentru Casa Albă

Ce nu credea nimeni că este posibil să se întâmple acum câteva luni de zile, tocmai s-a întâmplat. La convenţia generală a Partidului Republican ce a avut loc la Cleveland, miliardarul Donald Trump a fost desemnat în mod oficial candidatul partidului pentru alegerile prezidenţiale care vor avea loc în noiembrie. Deși au exista tentative din partea unor republicani de a bloca numirea sa, Trump a depășit pragul de 1.237 de voturi de care avea nevoie pentru a fi nominalizat. Și nu doar că Trump a depășit pragul, ci a și reușit performanţa de a avea cel mai mare număr de voturi obţinut vreodată de un candidat în istoria Partidului Republican. „E o mișcare serioasă pe care trebuie să o continuăm... Sunt foarte mândru să fiu candidatul vostru pentru alegerile prezidenţiale”, a declarat Trump în faţa unui partid mai degrabă rușinat de un asemenea candidat, dar fără nicio altă alternativă.