Joe Biden lovește corupţia din România cu… ocaua lui Cuza

336

Sosit pentru a doua oară în România, vicepreședintele american a avut un discurs care a avut darul să îi pună în primul rând pe politiceni pe jar. Semnalele pe care le-a trimis cu privire la corupţia autohtonă par să dezvăluie faptul că Biden știe ceea ce cunoaștem și noi. Iar ca să se asigure că este înţeles cum trebuie a apelat la ajutorul lui Cuza.

În alocuţiunea în care s-a referit la riscurile pe care le comportă corupţia pentru democraţie şi la necesitatea consolidării statului de drept, Biden a invocat anecdota cu negustorul prins cu ocaua mică de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Și l-a oferit ca model de reacţie adecvată la pericolul corupţiei şi al practicilor incorecte în economie.

Recent am auzit o poveste veche, în care Cuza, fondatorul României moderne, se spune că s-a deghizat ca ţăran şi s-a dus la piaţă şi a pretins că ia lapte de la un negustor care păcălea clienţii… Cuza a spus cine este, l-a confruntat pe negustorul necinstit şi l-a obligat să mergă prin piaţă cu cele două măsuri ca să vadă fiecare măsura adevărată şi pe cea falsificată. Nimeni nu mai cumpăra de la el”, a spus Biden.

Desigur, Biden nu a vrut să-și demonstreze în faţa politicienilor români veleităţile de povestitor. Și nici cunoștinţele de istorie ale românilor. Era un mesaj cu ţintă precisă. Succesul în afaceri apare doar acolo unde oamenii sunt trataţi echitabil şi ştiu să deosebească măsura adevărată de măsura falsă.

Corupţia, o problemă generică a României

Pentru cine tot nu a înţeles aluzia, Biden a făcut o demonstraţie cu privire la efectele corupţiei folosind ca studiu de caz vecina noastră din nord. „În Ucraina, am văzut că 15 ani de corupţie au subminat instituţiile din sistemul militar şi au slăbit capacitatea lor de a se autoapăra.”

Avertismentul vicepreședintelui american nu îi viza doar pe politicieni. Ci a dorit să conștientizeze întreaga societate cu privire la implicarea pe care ar trebui să o aibă pentru a solicita instituţiilor judiciare să fie libere de influenţa politică. Altfel, este posibilă o întoarcere într-un timp din care România abia a evadat. Nu întâmplător, Biden a spus despre corupţie că „nu este altceva decât o altă faţă a tiraniei”. Probabil că și în această privinţă vorbea având la dispoziţie date concrete.

Irelevanţa comparaţiei cu Cuza

Interesant este cum Biden reușeșește în același mesaj să coreleze corupţia cu tirania, mizând pe exemplul oferit de Cuza, în condiţiile în care însuși domnitorul român a introdus un regim de autoritate. Trecând peste faptul că relatarea despre ocaua lui Cuza este doar o poveste, rămân alte detalii istorice care atestă faptul că exemplul ales de către oficialul american nu a fost foarte inspirat. Deși poate rezona cu publicul român.

Ceea ce se ignoră adeseori (poate și din cauza mitului care învăluie persoana lui Cuza), este că ultimii ani de domnie ai domnitorului unirii au fost marcaţi de o profundă corupţie. Una coagulată în jurul camarilei  generate de amanta sa, Maria Obrenovici. Un apropiat al lui Cuza, poetul Dimitrie Bolintineanu, a făcut o radiografie a proliferării corupţiei la nivelul societăţii românești de atunci: „Curtea avea favoriţi, miniștrii aveau asemenea, prefecţii aveau asemenea, subprefecţii aveau asemenea; acești favoriţi erau uleiul care ungea roatele regimului”.

Cu alte cuvinte, asistăm în perioada lui Cuza la o veche problemă care s-a perpetuat în istoria românească și cu care deja ne-am obișnuit: politicieni care se luptă cu corupţia din ţară, favorizând-o însă pe cea din jurul lor. Și aceeași istorie ne demonstrează că a fost nevoie de venirea unei dinastii străine pentru ca tendinţele spre corupţie ale politicienilor români să fie calmate.

De ce a atacat Biden corupţia din România

În ciuda aşteptărilor, nici Ucraina şi nici Rusia nu au constituit tema principală a vizitei vicepreşedintelui american. Lupta împotriva corupţiei a fost miza întâlnirilor cu liderii de la Bucureşti. Oare de ce? Convingerea oficialului american este că, în condiţiile în care politicienii pot fi cumpăraţi sau presa face propagandă, societatea respectivă poate fi manipulată din exterior. Aceasta înseamnă să își piardă controlul asupra propriului destin.

În acest context, nu poate surprinde multitudinea de trimiteri pe care le-a făcut la cuvântul „corupţie”: „Corupţia este un cancer, un cancer care devorează credinţa cetăţenilor în democraţie”, „corupţia nu este decât o altă faţă a tiraniei”, „corupţia (…) pune în pericol nu doar economia naţiunii, ci și securitatea ei naţională”. Desigur, poate surprinde această insistenţă acum. Problema corupţiei din România este veche. Este greu de crezut că abia au aflat și americanii de existenţa ei.

Cu certitudine, prezenţa lui Biden în România și mesajul său trebuie așezate în contextul mai larg al poziţionării Rusiei. În timp ce Biden se adresa politicienilor români, la Shanghai se parafa alianţa ruso-chineză, între Gazprom şi grupul chinez de petrol şi gaze. Este un prim semnal al mutării centrului de greutate în Asia.

O Românie care ar putea fi salvată de alţii

În această nouă configuraţie geopolitică, pentru SUA e important ca în România să funcţioneze statul de drept, iar corupţia să fie sancţionată fără discriminare. Pentru că altfel, România este vulnerabilă în faţa Rusiei. Iar „ameninţarea nu vine din partea Rusiei, ci din partea politicienilor noştri băştinaşi, care, fiind organizaţi în structuri mafiotice, nu acceptă regulile economice corecte”,  susţine editorialistul Cristian Tudor Popescu pentru Gândul.

Conștienţi de inexistenţa resursei interne pentru salvare din criză, românii au sperat de multe ori ca ajutorul să vină de altundeva. „Vin americanii!”, era una dintre așteptările nerostite ale românilor ajunși fără voia lor în siajul Rusiei. Eliberarea nu putea veni decât de peste Ocean. Dar americanii nu au venit atunci.

Apar însă acum, readuși tot de aceeași Rusie. Să aibă parte acum România de șansa eliberării dintr-un sistem de corupţie pe care deceniile de istorie nu au reușit să îl elimine? Ar trebui să îi mulţumim Rusiei că ne realizează un vis neîndeplinit? Și că i-au forţat pe americani să stea cu ochii pe România? De acum, următoarea mișcare aparţine românilor.