Copii de vânzare – dependenţa unei femei de a fi însărcinată

2746

Până la cei 37 de ani ai ei, britanica Tara Sawyer a născut 7 copii, însă doar patru au rămas ai ei. Ceilalţi au ajuns la părinţii care îi „comandaseră”. Tara este o mamă-surogat, atât de pasionată de „meseria” ei încât se declară „dependentă de a fi însărcinată”. Însă cazul ei este unul foarte special.

Tara a ales să fie mamă-surogat după ce a născut doi băieţi gemeni, relatează DailyMail. Gemenii s-au născut la doar 29 de săptămâni, prin cezariană, din cauza unor probleme medicale, iar Tara spune că s-a simţit jefuită de sarcină. Aceste sentimente au determinat-o să poarte copii pentru alte cupluri.

Așa a început totul. Având sprijinul soţului ei Matthew, Tara a găsit un cuplu de homosexuali care își doreau un copil. La scurt timp, în urma înseminării artificiale, Tara a rămas însărcinată și, după nouă luni a născut o fetiţă. Despre aceasta, Tara povestea că nu s-a simţit deloc atașată emoţional. „Când bebelușul s-a născut nu am simţit iubire, cum am simţit pentru copii mei”, spunea ea, deși acesta era, de asemenea, copilul ei biologic.

La doar câteva zile după naștere, Tara a simţit că i-ar fi dor să fie din nou însărcinată. Așadar, câteva luni mai târziu, a devenit din nou mamă-surogat pentru un cuplu care nu putea avea copii. De această dată, însă, i s-a transferat un embrion fertilizat. La începutul anului a născut doi băieţi gemeni și, în momentul de faţă, este în discuţii cu un alt cuplu de homosexuali și speră să fie din nou însărcinată până la sfârșitul anului. Entuziasmată de ceea ce face, Tara a mărturisit jurnaliștilor că planul ei este să nu se oprească „până când nu-i cade pântecele”.

Fertilizare în vitro și implicaţiile legale

Sarcinile-surogat multiple ridică desigur probleme de sănătate. Însă ele pun totodată și probleme etice serioase.

O mamă-surogat este o femeie care acceptă să rămână însărcinată cu scopul de a da naștere unui copil care va fi crescut de o altă familie. Există două tipuri de sarcini-surogat. Primul este surogatul gestaţional, în care embrionul fertilizat în vitro este transferat în mama purtătoare. Astfel, nu există nici o relaţie genetică între mamă și făt. Al doilea este surogatul traditional, în care mama purtătoare este înseminată artificial sau natural, existând astfel o relaţie genetică între ea și făt.

Fertilizare în vitro și-a început ascensiunea de la sfârșitul anilor 70, când s-a născut primul bebeluș prin fertilizare în vitro. De atunci s-a transformat într-o afacere profitabilă cu implicaţii etice și morale grave. Totodată, datorită aspectului financiar și a lipsei de reglementări legale specifice, s-a format și o piaţă neagră a mamelor-surogat.

India este probabil pe primul loc în ceea ce privește „turismul de fertilitate”, urmată îndeaproape de Thailanda. Peste 500 de clinici oferă servicii de mame surogat, care creează o industrie estimată la 450 milioane de dolari pe an.

În România, la fel ca în multe alte ţări, sarcinile surogat nu sunt reglementate prin lege. În 2012 a existat un proiect de lege pentru aceste situaţii, dar doi ani mai târziu a rămas tot la nivelul de proiect. Acest lucru nu îi împiedică însă pe cei care își doresc copii să apeleze la această metodă. Deşi nereglementată de lege, în mod expres, nu poate fi însă considerată o procedură nelegală câtă vreme, în materie civilă, ceea ce nu este interzis, este permis.

Aspectul financiar

Tara Sawyer nu cere bani pentru sarcinile surogat, deși are dreptul să primească 15.000 de lire sterline. Beneficiarii îi plătesc doar cheltuielile medicale. Din păcate, pentru foarte multe femei, tocmai recompensa financiară este motivul pentru care poartă copii pentru alţii. Acest lucru este deosebit de periculos și piaţa neagră a mamelor surogat crește încet, dar sigur. Numeroase fete din Ucraina sunt de acord să rămână însărcinate pentru sume relativ mici, în comparaţie cu cele reţinute de cei care le angajează.

„Bebelușii de firmă”

O altă problemă, mai puţin cunoscută, a fertilizării în vitro este problema „bebelușilor de firmă”. Odată cu creșterea fenomenului mamelor surogat, a crescut și numărul femeilor care optează pentru această metodă din motive de frumuseţe sau carieră. Graţie tehnologiei de fertilizare, acestea pot alege sexul copilului, cât și evitarea transmiterii anumitor boli genetice.

Procesul se numește diagnoză genetică pre-implantare. Ovulul fertilizat in vitro este lăsat să crească câteva zile apoi se ia o singură celulă din acesta, care apoi este testată pentru a afla sexul embrionului sau prezenţa unor gene anormale. Astfel, medicii pot alege un embrion feminin sau masculin sănătos pe care să-l implanteze. În majoritatea ţărilor, selecţia este permisă doar pentru a evita bolile tipice unui anumite sex.

Momentan nu există posibilitatea de a alege gene de inteligenţă, culoarea părului sau aptitudini atletice. Cu toate acestea, există cereri de patentare a unor teste care să permită acest lucru.

Această posibilitate ar duce la un dezechilibru social. Cei bogaţi și-ar crea copii perfecţi cu șanse mai mari de succes, astfel realizându-se o prăpastie și mai mare între bogaţi și săraci. Exploatarea ar fi de asemenea un factor relevant. Nu pot fi calculate consecinţele creării unei rase de oameni îmbunătăţiţi fizic și mintal.