Luptă între David şi Goliat pentru apărarea lui Assange

13

Atunci când Ricardo Patino, ministrul de externe al Ecuadorului, a anunţat că ţara sa îi acordă azil lui Julian Assange, mulţimea prezentă a izbucnit în urale, iar Assange, aflat la mii de kilometri, a mulţumit pentru gestul curajos. Însă, în ciuda scandalului diplomatic între Ecuador şi Anglia, Suedia şi SUA, pentru Assange lucrurile nu se schimbă prea mult.

Julian Assange se află de două luni în ambasada Ecuadorului în Londra. Ecuadorul, o ţară de doar 15 milioane de locuitori, a decis să îl protejeze pe Assange din cauză că a constatat un tratament nedrept din partea autorităţilor britanice şi intenţia de a-l preda autorităţilor americane. Decizia de ieri reconfirmă opinia Ecuadorului că Assange este un refugiat şi dă un avantaj simbolic fostului hacker.

Assange este un personaj foarte controversat, dorit atât de Suedia, cât şi de Statele Unite, unde ar trebui să răspundă mai multor acuzaţii penale.

 

Britanicii se dau peste cap ca să-l aresteze

Autorităţile britanice au anunţat că nu îl vor lăsa pe Assange să iasă din ţară şi vor face orice este posibil pentru ca el să fie extrădat în Suedia, unde este acuzat de viol şi agresiune sexuală.

Fondatorul WikiLeaks se află din 19 iunie în ambasada Ecuadorului din Londra, cerând azil politic în contextul în care justiţia britanică a admis extrădarea sa în Suedia. Assange susţine că extrădarea sa în Suedia ar deschide calea transferului în Statele Unite, unde ar risca pedeapsa cu moartea pentru difuzarea a zeci de mii de mesaje diplomatice şi militare cu caracter confidenţial.

Tensiunile diplomatice între Marea Britanie şi Ecuador au crescut atunci când ministerul de interne britanic a trimis un număr impresionant de poliţişti în apropierea ambasadei străine, anunţând că orice ieşire a lui Assange se va finaliza printr-o arestare.

Mai mult, în cazul în care Assange va rămâne înăuntru, Ministerul de Externe al Marii Britanii a declarat că ar putea anula statutul diplomatic a ambasadei Ecuadorului pentru a-şi îndeplini „obligaţia legală" privind extrădarea fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, conform prevederilor legii Premiselor Diplomatice şi Consulare din 1987.

Aceasta permite Marii Britanii să revoce statutul diplomatic al unei ambasade de pe teritoriul britanic, pentru a permite eventual poliţiei să intre în clădire în vederea arestării lui Assange pentru încălcarea termenilor eliberării condiţionate. Cei mai mulţi experţi diplomatici internaţionali numesc însă această măsură una periculoasă.

Avocaţii lui Assange declară însă că orice mijloc prin care clientul lor va fi împiedicat să iasă din ţară şi să ajungă în Ecuador va face subiectul unui apel la Curtea Internaţională de Justiţie.

Posibila extrădare în Suedia

În ceea ce priveşte acuzaţiile celor două femei suedeze care îl acuză de viol, Assange se apără spunând că actele sexuale au fost consimţite şi că aceasta nu este decât o cursă întinsă de SUA pentru a-l atrage în Suedia şi a-l preda autorităţile americane.

În cazul în care ar fi găsit vinovat, În Suedia, fondatorul Wikileaks este pasibil de patru ani de închisoare.

Miza americană

Administraţia americană nu s-a exprimat public cu privire la acest subiect, ceea ce înmulţeşte speculaţiile. Reprezentantul legal al lui Assange, Michael Ratner, a declarat într-un interviu pentru Russia Today că perseverenţa englezilor, care nu au aparent nimic de câştigat, demonstrează că operaţiunea este condusă direct de la Washington, care urmăreşte condamnarea lui Julian Assange.

Australianul a devenit antipatic în 2010, când a început să publice pe site-ul său, Wikileaks, documente militare şi diplomatice care au pus într-o lumină proastă diplomaţii americani. Dacă ar ajunge să fie judecat în SUA, Assange ar fi condamnat pentru spionaj şi ar fi condamnat la închisoare pe viaţă sau va primi chiar pedeapsa capitală.

Deşi administraţia Obama păstrează tăcerea, aceasta a acuzat în repetate rânduri WikiLeaks că pune în pericol securitatea naţională şi că nu dă dovadă de obiectivitate.

În faţa acestui potop de acuzaţii şi potenţiale condamnări, Ecuadorul stă în faţa marilor puteri ale lumii precum David în faţa uriaşului Goliat. Sau aşa cum comentează jurnaliştii internaţionali, Ecuadorul este o ţară mică ce se opune marilor ţări ale lumii, ce încă se consieră puteri coloniale. Decizia Ecuadorului demonstrează că între Statele Unite şi restul lumii există o linie de demarcaţie. Deşi unii declară că Ecuadorul a încălcat dreptul internaţional, preşedintele Rafael Correa nu pare a ceda presiunilor. „Nimeni nu ne va înspăimânta", a anunţat el într-un mesaj pe Twitter.