După Fukushima, cine mai vrea centrale nucleare?

325

Din pricina consecinţelor accidentelor nucleare - Cernobîl, Fukushima - dar și privind la urmările folosirii armelor nucleare - Hiroshima și Nagasaki - opinia publică înclină înspre renunţarea la centralele nucleare. În plus, analiștilor care spun că închiderea centralelor nucleare ar putea afecta mediul chiar mai puternic decât continuarea funcţionării lor, li se opun evaluările activiștilor de mediu.

Din pricina consecinţelor accidentelor nucleare – Cernobîl, Fukushima – dar și privind la urmările folosirii armelor nucleare – Hiroshima și Nagasaki – opinia publică înclină înspre renunţarea la centralele nucleare. În plus, analiștilor care spun că închiderea centralelor nucleare ar putea afecta mediul chiar mai puternic decât continuarea funcţionării lor, li se opun evaluările activiștilor de mediu.

La un an de la dezastrul nuclear care a avut loc la Fukushima, patru din cinci japonezi sunt convinși că ţara lor ar trebui să renunţe la energia nucleară. Aproximativ 80% dintre japonezi cred că renunţarea la energia nucleară ca sursă de electricitate este o idee bună și doar 16% s-au pronunţat în favoarea menţinerii centralelor nucleare, conform unui sondaj efectuat pe un eşantion de 3.000 de persoane şi publicat de Tokyo Shimbun.

Astăzi, doar două dintre cele 54 de reactoare al Japoniei sunt în funcţiune. După cutremurul de la 11 martie, care a provocat accidentul de la centrala Fukushima, aproape toate reactoarele nucleare au fost oprite, fie pentru verificări, fie din cauza unor neconformări privind securitatea.

 

În același context, Germania și Belgia au decis închiderea tuturor centralelor lor nucleare, în următorii ani, iar Italia a anunţat că nu va lucra pentru dezvoltarea sectorului său nuclear. Marea Britanie, în schimb, a închis deja mai multe centrale nucleare vechi fiindcă plănuiește construirea a opt noi unităţi.

De ce ar fi mai bine cu centrale nucleare

1. Poluarea ar fi mai mică

Analistul englez George Monbiot argumentează că poluarea generată de centralele pe cărbune provoacă anual circa 100.000 de decese. În plus, spune el, într-un editorial pe The Guardian, închiderea centralelor nucleare în Germania va produce un surplus de 40 de milioane de tone de dioxid de carbon pe an, întrucât ţara va trebui să recurgă la metode de generare electrică pe cărbune și gaze naturale, care sunt cele mai poluante.

2. Centralele nucleare noi sunt sigure„Cea mai bună dovadă privind siguranţa și rezistenţa centralelor nucleare este Fukushima – nu Daiichi, ci Daini, centrala nucleară din apropierea celei avariate," subliniază Monbiot. Condusă de aceeași companie, lovită de același cutremur și același tsunami, a supravieţuit – după ce a intrat automat în procesul de închidere. A trecut, practic, cele mai dure teste de rezistenţă. Aceasta este diferenţa dintre sistemele de securitate din anii '70 (Daiichi, unde cinci din cele șase reactoare au suferit topiri parţiale sau totale ale miezului nuclear, explozii și alte probleme), și anii '80 – Daini, incomparabil mai sigură și mai rezistentă, susţine analistul.

3. Deșeurile radioactive ar putea deveni materia primă a centralelor din generaţia următoare, scăpând omenirea de problema gestionării acestor deșeuri

George Monbiot crede că în următorii 50 de ani omenirea se poate concentra pe trecerea la tehnologia de generaţia a patra, utilizând deșeurile produse de actualele reactoare nucleare.

O altă perspectivă, cea care se impune treptat

Environmentaliștii de la Greenpeace spun că gestionarea deșeurilor radioactive rămâne principalul risc de securitate al centralelor nucleare. „De peste 50 de ani, industria energiei nucleare nu a venit cu o soluţie permanentă, sigură și pe termen lung pentru gestionarea deșeurilor radioactive rezultate în urma activităţii nucleare comerciale și de cercetare."

În plus, centralele nucleare sunt dependente de uraniu, minereu care se găseşte doar în câteva ţări, adaugă activiștii și 88% din producţia totală de uraniu era furnizată în 2005 de Australia, Canada, Kazahstan, Niger, Namibia, Rusia şi Uzbekistan. Optând pentru energia nucleară, o ţară devine astfel dependentă de o sursă limitată de combustibil, ceea ce nu contribuie la independenţa energetică.

Cât despre ideea refolosirii deșeurilor radioactive, activiștii cred că termenul de 'reprocesare' induce în eroare. De fapt, în urma acestui proces rezultă și mai multe deșeuri periculoase. Doar o mică parte din materialul radioactiv este recuperat şi folosit mai departe drept combustibil nuclear; restul reprezintă mari cantităţi de tipuri variate de deșeuri radioactive care adesea sunt dificil de stocat.

Cei de la Greenpeace, cunoscuţi pentru eforturile perseverente de discreditare a utilizării centralelor nucleare, spun că cele 439 de reactoare nucleare comerciale aflate în stare de funcţionare în prezent generează aproximativ 15% din totalul mondial de electricitate. Aceasta înseamnă doar 6,5% din rezerva mondială de energie. Industria nucleară generează doar electricitate, contribuţiile la apă caldă sau la încălzirea centrală fiind marginale. De asemenea, aportul său la nevoile noastre de transport este nul.