Obama: omagiu controversat pentru Martin Luther King

46

Preşedintele Statelor Unite a aniversat ieri ziua lui Martin Luther King, devenită sărbătoare naţională de la asasinarea acestuia în 1986.

Obama, împreună cu familia sa, a adus un omagiu liderului drepturilor civile, participând duminică la predica ţinută de pastorul Keith Byrd Sr. la biserica baptistă Zion, din Washington D.C.. Biserica a fost fondată în 1864 de afro-americanii care au emigrat din Fredericksburg (Virginia) în Washington.

După predică, Obama a ţinut un discurs de pe podiumul de la Martin Luther King Jr National Memorial, un discurs pe care unele ziare l-au etichetat drept „laş".

„Din păcate preşedintele a glorificat doar două treimi din omul care a fost Martin Luther King Jr", scrie The Guardian. În timp ce economia şi problemele rasiale făceau parte din piramida justiţiei sociale concepută de King, Obama s-a oprit cu referirile doar la ultima parte: pacea. Unii analiști au speculat că Obama ar fi ales intenţionat să accentueze doar acest aspect, pentru ca diferenţele dintre acţiunile lui și ale lui Martin Luther King Jr. să nu fie foarte evidente.

Deși ar fi fost ușor să peroreze pe marginea binecunoscutului discurs al lui King, „I have a dream", Obama a ales să facă o paralelă la discursul „A time to break silence". Aceasta, potrivit analiștilor The Guardian, ar însemna o recunoaştere a faptului că, dacă ar fi fost azi în viaţă, omul pe care preşedintele îl omagia ar fi militat împotriva lui.

În acest al doilea discurs al lui King, el a blamat vehement guvernul american pentru războiul din Vietnam, numindu-l „cel mai mare furnizor de violenţă din lume", şi vorbind despre dependenţa naţiunii de militarism. Pe cât de radical a fost discursul în 1967, pe atât de radical ar fi azi, când Obama conduce acelaşi tip de administraţie, responsabilă pentru războaiele din Irak şi Afganistan, şi cu intervenţii militare în Libia şi Uganda, fără aprobarea congresulu, spun analiștii The Guardian.

În timp ce pacifismul şi denunţarea militarismului veneau la King din credinţă, continuă analiștii, el a înţeles foarte bine calamităţile şi pierderile războiului într-un fel care transcende credinţa şi ideologia. King recunoştea nu numai imoralitatea profundă a războiului, dar şi costurile financiare reale, mai ales asupra celor atacaţi.

Barack Obama şi Martin Luther King Jr., sunt două figuri emblematice care au încercat să schimbe lumea, ambii militând pentru înlăturarea discriminării rasiale, pe baza categoriilor sociale şi a orientării sexuale.

Cei doi şi-au construit discursurile pe baza neîngrădirii drepturilor civile a cetăţenilor americani şi au condus ample campanii de sensibilizare a opiniei publice în legătură cu acest subiect, dar numai unul dintre ei a rămas sincer tuturor principiilor asumate.

Martin Luther King Jr. (1929-1968), a foat un pastor baptist care a organizat şi condus marşuri în favoarea desegregării rasiale, a dreptului la vot şi a altor drepturi civile elementare pentru cetăţenii de culoare nord-americani.

Legile inspirate de Martin Luther King, „Civil Rights Act" şi „Voting Rights Act", au fost promulgate de preşedintele Lyndon B. Johnson.

Martin Luther King a fost şi cel mai tânăr laureat al premiului Nobel pentru Pace, acordat, în 1964,pentru lupta împotriva segregării rasiale. Preşedintele american Jimmy Carter i-a acordat Medalia prezidenţiala pentru libertate.

El a fost asasinat pe 4 aprilie 1968, la 39 de ani, pe când participa la un miting pentru apărarea drepturilor civile organizat la Memphis.

Sursa: Reuters, Guardian