Premierul italian vede semnele disoluţiei psihologice a Europei

43

Premierul italian Mario Monti a stârnit polemici aprinse în Germania, după un interviu pentru Der Spiegel, în care a expus firele fragile care mai ţin Europa laolaltă.

Premierul italian Mario Monti a stârnit polemici aprinse în Germania, după un interviu pentru Der Spiegel, în care a expus firele fragile care mai ţin Europa laolaltă.

Într-o notă de pesimism care a cuprins majoritatea liderilor politici din zona euro, Monti a declarat pentru revista germană că „tensiunile din ultimii ani din zona euro încep să ducă către disoluţia psihologică a Europei" şi a avertizat că, dacă moneda euro va ajunge un factor de discordie în Europa, „atunci bazele Proiectului European se vor nărui."

Este cel puţin surprinzătoare o asemenea declaraţie în circumstanţele în care discuţiile din ultima vreme s-au purtat în jurul construirii unei uniuni fiscale, ca singură posibilitatea de a salva moneda europeană. O monedă în care cred din în ce mai puţini lideri europeni, din câte se pare.

Deja ideea că Grecia ar putea să iasă din zona euro nu mai cauzează atâta panică, ba chiar este o idee cu care am ajuns să ne obişnuim, conform vice-cancelarului german Philipp Roesler. Mai departe, situaţia economică a Spaniei se deteriorează din ce în ce mai tare, ceea ce ar putea forţa autorităţile de la Madrid să reconsidere moneda naţională. Deşi preşedintele Obama a spus că va sprijini eforturile premierului spaniol de a redresa economia iberică, într-o convorbire telefonică cu acesta, băncile americane au început să-şi limiteze activitatea în zona euro, pe fondul speculaţiilor privind colapsul acesteia în următorii doi ani, potrivit Financial Times.

Instituţiile financiare de pe Wall Street îşi reduc operaţiunile de creditare în ţările UE, temându-se că acestea vor ajunge să înapoieze creditele nu în euro, ci în drahme sau pesetas, iar unele bănci americane au început deja să-şi lichideze liniile de credit în zona euro. Astfel, banca Morgan Stanley i-a cerut Ministerului italian de Finanţe returnarea a 2,57 miliarde de euro, evocând termenii contractului, relatează Agerpres.

Chiar şi directorul financiar al Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania, a subliniat că soarta monedei unice nu a fost niciodată atât de nesigură deşi, în momentul de faţă, Germania şi Franţa par a fi singurele ţări care mai sunt încrezătoare că zona euro va supravieţui crizei.

Comentariile premierului Monti par a fi îndreptate direct către Germania, el susţinând că „dacă guvernele îşi mai permit să fie legate pe deplin de deciziile parlamentelor, fără a-şi apăra libertatea de a acţiona, ruperea Europei va fi mai probabilă decât integrarea mai profundă". Bundestagul de la Berlin este consultat de fiecare dată când guvernul Merkel trebuie să participe la împrumutarea economiilor europene în dificultate, un lucru stabilit de Curtea Supremă a Germaniei, pe când guvernul lui Monti are în spate o majoritate parlamentară mereu reticentă la adoptarea măsurilor de de austeritate.

Reacţia politicienilor germani, indiferent de orientare, a fost dură. Ministrul de externe Guido Westerwelle a avertizat că „tonul comentariilor e foarte periculos" şi că supravegherea parlamentară asupra politicilor europene nici nu poate fi subiect de discuţie. Secretarul general al Uniunii Creştin-Sociale din Bavaria a fost şi mai puţin diplomat. El a declarat pentru Die Welt că „Domnul Monti are nevoie de un anunţ clar că noi, germanii, nu vom aboli democraţia pentru a finanţa datoriile Italiei".

Nici Monti şi nici premierul spaniol nu vor să solicite Băncii Centrale Europene să le cumpere bonduri fără să ştie care ar fi toate consecinţele.

Conform Republica, preşedintele Franţei îi presează pe Monti şi Rajoy să solicite ajutor extern pentru a ajuta la detensionarea pieţelor şi pentru a proteja Franţa de speculatori.

Pe de altă parte, discuţiile despre ieşirea Greciei din zona euro se întorc în centrul atenţiei în Germania, şeful de finanţe al Bavariei declarând pentru Bild am Sonntag, că Grecia „ar trebuie să plece până la sfârşitul acestui an." El a mai spus că orice ajutor dat în plus Greciei ar fi ca şi cum ar turna apă în deşert.

Remarcile l-au făcut pe premierul grec Samaras să avertizeze că o astfel de retorică face şi mai grea misiunea Greciei de a îndeplini măsurile de austeritate impuse, relatează EuObserver.

Se observă că, pe drumul spre o uniune politică, fiscală şi în definitiv socială, există obstacole care ar părea de netrecut. Furia şi dezamăgirea domină în continuare, deşi anul protestelor s-a sfârşit. Oameni de rând se întorc împotriva a tot ce e străin, imigranţi, importuri, moneda unică. Pieţele sunt mai nesigure ca niciodată şi încrederea lipseşte pretutindeni, între bănci, guverne şi cetăţenii de rând. Niciun lider politic nu ştie în momentul de faţă dacă Statele Unite ale Europei este un proiect viabil, deşi este cotat a fi singura soluţie pentru supravieţuirea Uniunii Europene.