Riscul crescut de răpire, teama de accident rutier ÅŸi consumul de droguri au fost până secolul trecut principalele îngrijorări ale părinÅ£ilor. Însă de la apariÅ£ia internetului, părinÅ£ii au ÅŸi alte motive de îngrijorare.
În prezent, utilizarea internetului este o activitate integrată în viaţa de zi cu zi a copiilor: 93% dintre copiii cu vârste între 9 şi 16 ani intră pe internet cel puţin săptămânal, în timp ce 60% intră pe internet zilnic sau aproape zilnic. În plus, copiii accesează internetul la vârste din ce în ce mai mici. Vârsta medie a copiilor care accesează pentru prima dată internetul este 7 ani în Danemarca şi Suedia şi 8 ani în alte ţări nordice. În România, media este de 9 ani.
Aşadar, nu este de mirare că riscurile pe care le presupune internetul asupra integrităţii fizice, dar şi a celei psihice a copiilor, sunt principalele griji ale părinţilor din secolul XXI, relevă o anchetă amplă realizată de EU Kids Online, finanţată de Uniunea Europeană.
41% dintre copii, expuÅŸi riscurilor de pe internet
Ancheta care a inclus 25.000 de copii şi părinţi din 25 de ţări europene a arătat că părinţii europeni sunt mai îngrijoraţi de riscurile online la care sunt expuşi copiii lor, decât de consumul de alcool, droguri, posibile probleme cu poliţia sau de activitatea sexuală.
Şi părinţii nu sunt îngrijoraţi fără motiv. În urma întrebărilor legate de riscurile din mediul online (pornografie, hărţuire, primirea de mesaje cu conţinut sexual, contactul cu persoane necunoscute, întâlniri faţă în faţă cu persoane contactate online şi dezvăluirea datelor personale), 41% dintre copiii europeni cu vârste între 9 şi 16 ani au declarat că au întâmpinat unul sau mai multe din aceste riscuri.
Cea mai frecventă activitate riscantă online declarată de copii este comunicarea cu persoane pe care nu le-au întâlnit faţă în faţă. O treime dintre copiii europeni cu vârste între 9 şi 16 ani care folosesc internetul au comunicat online cu cineva pe care nu îl cunosc personal, o activitate riscantă atunci când este urmată de o întâlnire faţă în faţă.
ÃŽn privinÅ£a pornografiei, 14% dintre copiii cu vârste între 9 ÅŸi 16 ani au văzut în ultimele 12 luni imagini care sunt „în mod evident sexuale – de exemplu care arată persoane dezbrăcate sau persoane care fac sex”. Dintre cei care au văzut imagini sexuale sau pornografice, unul din trei a fost deranjat de această experienţă. Dintre aceÅŸtia, aproape jumătate nu au spus nimănui, 33% au spus acest lucru unui prieten ÅŸi 25% unui părinte.
Legat de hărţuirea online (cyber-bullying), 6% dintre copii au primit mesaje răutacioase, iar 3% au trimis astfel de mesaje altora. Ţinând cont că 19% dintre copii şi adolescenţi se declară victime, se pare că incidenţa este mai mare în mediul offline decât în cel online.
Aproximativ 15% dintre cei cu vârste între 11 ÅŸi 16 ani au primit de la cei de vârsta lor „mesaje sexuale sau imagini cu persoane dezbrăcate sau care fac sex”, iar 3% spun că au trimis sau au postat astfel de mesaje. Dintre cei care au fost deranjaÅ£i de „sexting”, aproximativ 4 din 10 copii au blocat persoana care le-a trimis (40%) ÅŸi/sau au ÅŸters mesajele sexuale nedorite (38%).
În rândul copiilor români se înregistrează printre cele mai mari procente la capitolul hărţuire, atât pe internet, cât şi în afara internetului (41% declară că au fost supăraţi de alţi copii în ultimele 12 luni, online şi/sau offline, iar 13% declară că acest lucru s-a întâmplat pe internet).
1 din 5 a văzut site-uri cu conţinut periculos
Raportul mai precizează că un copil din cinci a fost expus conţinutului periculos pe internet, cum ar fi site-uri care promovează anorexia sau tehnici de sinucidere. Mai mult decât expunerea per se, problema este că unii părinţi nu sunt suficient de implicaţi în activităţile celor mici, mai ales în cele virtuale.
Copiii români se situează peste media europeană în ceea ce priveÅŸte expunerea la materiale online periculoase, cum ar fi site-uri care promovează rasismul sau metode de suicid. Dar, spre deosebire de alte ţări în care gradul de conÅŸtientizare al pericolului este mai apropiat de dimensiunile problemei, „părinÅ£ii români sunt încă prea puÅ£in ÅŸi superficial implicaÅ£i în activităţile pe internet ale copiilor lor”, spune Monica Barbovschi, responsabilă de ancheta EU Kids Online în România.
