Referendumul invalidat, în oglindă – vezi HARTA și concluziile votului

22

Dincolo de interpretările subiective, rezultatele aproape finale de la referendum, comparate cu cele de la alegerile locale din iunie 2012, permit formularea câtorva concluzii despre reacţiile românilor faţă de evenimentele de pe scena politică internă.

1. Circa 35-40% dintre români se menţin constant departe de exprimarea unui vot politic. Chiar dacă la numărul de votanţi prezenţi la referendum (maxim 8.500.000) s-ar adăuga un număr ipotetic maxim de circa 2.500.000 de susţinători ai PDL (conform statisticilor votului politic de la alegerile locale), care ar fi rămas acasă la referendum, numărul total obţinut, de circa 11.000.000, nu înseamnă decât aproximativ 60% din numărul total de votanţi. Alte potenţiale maxim 5% ar fi reprezentate de etnicii maghiari care nu au votat la referendum, dar care votează de obicei.

2. Traian Băsescu nu ar putea obţine în prezent mai mult de 32-37% din voturile celor care sunt dispuși să participe la un referendum. Acest procent reprezintă un maxim potenţial, obţinut din însumarea numărului de voturi în favoarea lui Traian Băsescu la referendum (pănâ într-un milion de voturi), a numărului de voturi pro PDL la alegerile locale (de adăugat integral în cazul extrem în care la referendum nu au participat deloc susţinătorii PDL, iar voturile în favoarea președintelui au venit din partea votanţilor altor formaţiuni politice) și a unui număr potenţial maxim de voturi ale etnicilor maghiari.

3. USL a activat probabil câteva sute de mii de votanţi inactivi să iasă la referendum. Din punct de vedere statistic, numărul maxim posibil de votanţi inactivi electoral, care au fost de data aceasta convinși să iasă meargă la referendum, reprezintă diferenţa dintre maximul de votanţi care ar putea fi activaţi în prezent și numărul celor prezenţi la vot la alegerile locale. Numărul real scade invers proporţional cu numărul simpatizanţilor PDL sau al etnicilor maghiari care au participat totuși la referendum.

4. Majoritatea populaţiei României (60%) nu s-a exprimat la vot sau a fost în favoarea președintelui. Cei care s-au exprimat în favoarea demiterii lui Traian Băsescu reprezintă circa 40% dintre românii cu drept de vot.

5. O repetare a referendumului nu ar putea în prezent să adune suficiente voturi pentru demiterea președintelui, dar ar putea însemna o scădere a prezenţei la vot faţă cea înregistrată în 29 iulie 2012. La alegerile locale USL + alte partide în afară de PDL au acumulat 7.784.242 de voturi. La referendum, contra președintelui Traian Băsescu au votat circa 7.400.000 de persoane. Astfel, USL nu a adăugat la, ci a pierdut din maximul de voturi pe care l-ar fi putut obţine pentru demiterea președintelui.

6. Transilvania, Banatul și o parte a Munteniei au reacţionat reticent faţă de propunerea de a ieși la referendum. Moldova este bazinul electoral cel mai constant la nivelul ţării. Oltenia a manifestat cel mai mare entuziasm faţă de participarea la referendum.

 

– În Transilvania, Banat și Muntenia, în 19 dintre cele 41 de judeţe (46,36%) românii au ieșit la vot în număr mai mic sau mult mic decât la alegerile locale. 

– În general, Moldova a reflectat sensibil nivelul scăderii la nivel naţional a prezenţei la referendum faţă de prezenţa la alegerile locale.

– Muntenia pare a fi cea mai eterogenă regiune a ţării, din punct de vedere al atitudinii faţă de evenimentele de pe scena politică. 

– În general, Oltenia a fost regiunea ţării cu cea mai mare mobilizare la referendum. Aici s-au înregistrat cele mai mari creșteri ale prezenţei la vot faţă de alegerile locale.

– Cetăţenii români de etnie maghiară continuă să fie un factor important în balanţa luptei electorale. Statisticile de mai sus se bazează pe rezultatele finale anunţate de BEC pentru alegerile locale, pe rezultatele pentru referendum estimate la ora 23:00 de BEC și pe rezultatele parţiale anunţate de BEC în data de 30 iulie, la ora 10.