Schimbarea convingerilor politice şi morale: posibilă sau nu?

56

O campanie electorală este un exerciţiu amplu, ce mobilizează echipe întregi de consilieri şi care costă sume impresionante, cu un singur scop: ca publicul să fie persuadat să voteze un anumit candidat. Însă cât succes au aceste campanii? Poate un discurs electoral să schimbe opinia chiar şi a votanţilor care s-au decis?

Deşi se crede că discursurile electorale îi pot influenţa doar pe cei nehotărâţi, o serie de studii recente privitoare la atitudinile morale ale oamenilor arată că suntem mai uşor de influenţat decât am crezut.

O echipă de cercetători suedezi a reuşit să demonstreze că mai mult de jumătate dintre oameni pot fi convinşi să susţină principii total opuse celor pe care cred că le au. 160 de persoane au fost rugate să spună dacă sunt de acord sau nu cu afirmaţii legate de probleme controversate, precum prostituţia sau monitorizarea e-mailurilor de către guvern.

După ce au bifat răspunsurile de pe prima pagină şi au dat pagina, întrebările au fost schimbate printr-un truc (o folie autocolantă cu alte întrebări a fost lipită peste întrebările iniţiale). Cea de-a doua pagină cu întrebări păreau identice cu primele, dar conţineau întrebări total opuse primelor. De exemplu, o afirmaţie care era considerată lăudabilă în prima etapă, apărea ca una condamnabilă în a doua.

La finalul chestionarului, cei care au recitit noile întrebări şi răspunsurile pe care le dăduseră la primul set de întrebări au declarat că sunt de acord cu răspunsurile pe care le-au dat, 70% dintre persoane nesesizând diferenţele de nuanţă şi fiind de acord cu ceea ce iniţial consideraseră reprobabil.

Ce este şi mai surprinzător este că 53% dintre cei chestionaţi au fost capabili să aducă argumente în favoarea opţiunilor bifate fără intenţie, în concluzie au reuşit să susţină convingător opusul poziţiei avute iniţial.

Totuşi, în ceea ce priveşte subiecte sensibile precum avortul, şomajul şi pedeapsa capitală, principiile cele mai puternice vin din familie, iar moştenirea genetică joacă un rol covârşitor. Genele influenţează nu atât preferinţele pentru un partid sau altul, ci atributele personale precum scepticismul sau nivelul de agresivitate.

Un alt studiu subliniază un alt element care ne poate schimba atitudinea politică: implicarea prietenilor. În cadrul alegerilor pentru membrii Congresului american, ţinute în anul 2010, reţeaua de socializare Facebook a fost unul dintre locurile în care cei care votaseră puteau afirma acest lucru. Simpla apăsare pe un buton pe care scria „I voted" („Am votat") a unuia dintre cei mai apropiaţi prieteni din reţea a convins nu mai puţin de 340.000 de persoane să treacă din tabăra dezinteresaţilor, în tabăra celor care au votat.

Totodată, studiul, publicat în revista Nature, arată şi impactul pe care social media îl au în influenţarea nu doar a atitudinii, dar şi a comportamentului individual şi de grup.

Însă preferinţele politice concrete ale prietenilor din reţelele sociale nu influenţează şi preferinţele personale, după cum arată o cercetare realizată de Pew Research Center. În timp ce 40% dintre cei chestionaţi s-au declarat surprinşi de preferinţele politice ale prietenilor lor, două treimi nu au reacţionat în niciun fel la postările pe teme politice cu care nu erau de acord.