Traian Băsescu: Statele Unite ale Europei reprezintă soluţia corectă

184

Congresul Partidului Popular European a început ieri la Bucureşti şi continuă astăzi cu discursuri ale liderilor europeni şi alegerea celor 10 vicepreşedinţi ai PPE, unul dintre candidaţi fiind senatorul Anca Boagiu, vicepreședinte al PDL. Pentru România, până acum, unul dintre cele mai importante momente a fost discursul preşedintelui Băsescu de dedicare totală proiectului Statele Unite ale Europei.

Congresul Partidului Popular European (PPE) a început ieri la Bucureşti şi continuă astăzi cu discursuri ale liderilor europeni şi alegerea celor 10 vicepreşedinţi ai PPE, unul dintre candidaţi fiind senatorul Anca Boagiu, vicepreședinte al PDL. Pentru România, până acum, unul dintre cele mai importante momente a fost discursul preşedintelui Băsescu de dedicare totală proiectului Statele Unite ale Europei.

Mai întâi trebuie precizat că PPE este o organizaţie pan-europeană care nu poate pune direct în aplicare rezoluţiile sale. Ea nu există ca atare decât în Parlamentul European, pe când forul legiuitor al Uniunii este Comisia Europeană. Cu toate astea, importanţa acestui congres nu poate fi trecută cu vederea şi nimeni nu poate nega reuşita PDL-ului de a aduce în România 1.200 de participanţi din 40 de ţări europene, în frunte președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso şi cancelarul german Angela Merkel, doi reprezentanţi de seamă ai Uniunii Europene.

Concomitent, USL-ul a umplut Arena Naţională din Bucureşti cu aproximativ 70.000 de militanţi, la cea mai spectaculoasă lansare de candidaţi de până acum, o mişcare care nu i-a impresionat pe oficialii europeni. „Faptul că cei din Opoziţie îşi lansează astăzi candidaţii demonstrează cât de nesiguri sunt, că nu au încredere în campania lor şi vor doar să apară la ştiri", „Este uşor de înţeles de ce au făcut cei din opoziţie evenimentul lor, este adevărat că este o luptă pentru audienţă, însă pentru România nu este de ajutor", au fost doar unele dintre comentariile făcute de către europeni în Parlament.

Depăşind acest episod, liderii europeni au revenit la ordinea lucrurilor, şi anume promovarea în România, o ţară profund afectată de măsurile neopulare de recesiune şi cu un sentiment euro-sceptic în creştere, a sloganului „mai multă Europa".

Acesta este sloganul PPE, împrumutat şi de preşedintele Băsescu, care l-a explicat astfel: „Consider că tocmai adâncirea proiectului european, prin depăşirea limitelor care acum par intangibile, este de natură să permită depăşirea durabilă a crizei şi plasarea societăţilor noastre pe un curs de creştere durabilă. Statele Unite ale Europei reprezintă, în opinia mea, soluţia corectă pentru europeni şi pentru Europa".

Preşedintele a salutat reformarea contrucţiei politice a Uniunii, pentru ca în câţiva ani să avem de o integrare la toate nivelele, economic, fiscal, politic şi un guvern european autentic. Aceasta este o idee pentru care militează puternic de ceva vreme atât Jose Manual Barosso, cât şi Angela Merkel, care pare să fi venit în România mai degrabă pentru a controla starea aliaţilor ei politici. „Vă mulţumesc pentru că m-aţi invitat aici, pentru a da un semnal că peste tot în Europa democraţia are câştig de cauză şi că principiile democratice au câştig de cauză. Preşedintelui României, Traian Băsescu, nu i-a fost niciodată frică să se gândească la viitor, chiar dacă măsurile pe care le-a luat nu au fost întotdeauna cele populare", şi-a încheiat Angela Merkel discursul. La rândul lui, preşedintele Băsescu i-a mulţumit într-o întrevedere bilaterală de 15 minute, pentru sprijinul acordat înainte de referendum.

Dar cu toate că politica în România a luat calea stabilită la Bruxelles şi preşedintele Băsescu a rămas în funcţie, o problemă care provoacă insatisfacţie în rândurile popularilor europeni, este că PDL nu se mai află la guvernare şi prin urmare, rezoluţiile reuniunii ca şi deciziile sale mai discrete, nu vor avea un ecou imediat în România.

O altă problemă este adoptarea de către liberalii români a sloganului, „mai multă Europa" după dulcele stil clasic al formelor fără fond. Elmar Brok, șef al comisiei pentru politică externă din Legislativul comunitar, a folosit ocazia Congresului PPE, pentru a aminti cui trebuie să își aducă aminte că Uniunea Europeană nu este doar o piaţă comună ci și o comunitate de valori cu pretenţii democratice: „În Ucraina sau în România, dreptul nu are voie să fie instrumentul puterii. Regulile unui stat trebuie să funcţioneze chiar dacă există momente în care principiile statului de drept nu convin unei anumite puteri". În România însă, dezideratul democraţiei a rămas de multe ori doar atât, un deziderat.