WikiLeaks dezvăluie cealaltă faţă a Americii

14

Wikileaks a început publicarea unui set de mesaje diplomatice care au fost expediate din diverse ambasade ale SUA către instituţiile centrale americane. Informaţiile dezvăluie o altă faţă a Americii, implicată activ în jocurile de culise ale lumii. 

Wikileaks a publicat primele 200 de depeșe diplomatice dintr-un set de 251.287 mesaje în posesia cărora a intrat. Documentele oferă o perspectivă largă a preocupării și implicării Americii în mersul problemelor globale ale omenirii. Autorităţile americane au denunţat imediat publicarea documentelor, în timp ce ministrul italian de externe a catalogat gestul ca pe un „11 septembrie al diplomaţiei mondiale."

Sunt deja publice informaţiile furnizate Washingtonului de ambasadele SUA despre atacurile cibernetice comandate de guvernul chinez, utilizarea materialelor nucleare de către autorităţile pakistaneze sau programul nuclear al Iranului. Un exemplu plastic, citat de majoritatea publicaţiilor este îndemnul dat Americii de regele Abdullah al Arabiei Saudite: „Tăiaţi capul șarpelui". El cerea astfel Statelor Unite un atac asupra Iranului pentru a pune capăt programul nuclear iranian.

Un document indică presiunea asupra unor diplomaţi sloveni cărora li se cerea să asigure cadrul pentru preluarea unor deţinuţi de la Guantanamo Bay, ca o precondiţie a vizitei lui Barack Obama în Slovenia. Un alt document arată că oficialii americani ai ONU erau îndemnaţi de ministrul american de externe să spioneze conducerea ONU. O serie întreagă de documente dezvăluie informări ale ambasadelor cu privire la raporturile între diverși lideri ai lumii, relaţia între guverne și crima organizată. Este acoperit un spectru larg, de la acţiuni de lobby la relaţiile sexuale ale politicienilor.

Washingtonul a condamnat publicarea documentelor, afirmând că pun în pericol viaţa diplomaţilor săi. „Asemenea publicări pun sub risc pe angajaţii diplomatici, serviciile de informaţii și pe oamenii de oriunde din lume care se îndreaptă spre SUA în căutarea sprijinului pentru promovarea democraţiei și a unei guvernări transparente", se afirmă într-un comunicat emis de Casa Albă.

În replică, fondatorul Wikileaks, Julian Assange, a afirmat că SUA se tem că vor fi trase la răspundere. „Aceste depeșe diplomatice arată că SUA își spionează aliaţii și ONU, că închid ochii în faţa corupţiei și a încălcării drepturilor omului în „statele clientelare", că au discuţii de culise cu ţări presupus neutre și fac lobby pentru companii americane." Documentele „descoperă contradicţiile între ceea ce SUA afirmă că sunt public și ceea ce sunt în spatele ușilor închise", a conluzionat Assange.

Acţiunea de publicare a documentelor „este aproape devastatoare", spune Roger Cressney, partener al Goodharbour Consulting, și fost oficial american în probleme de securitate informatică. În schimb, Associated Press afirmă însă că „nicio descoperire nu este explozivă în sine, dar publicarea documentelor poate fi problematică pentru oficialii implicaţi." The New York Times scrie că „documentele slujesc interesului public, aruncând lumină asupra ţintelor, suceeselor, compromisurilor și frustrărilor diplomaţilor americani, într-un fel în care alte documente nu au făcut-o." Ministrul istalian de externe a etichetat publicarea informaţiilor drept un „11 septembrie al diplomaţiei mondiale", în sensul în care tot ceea ce era acceptat ca normal s-a schimbat.

Deși au fost publicate doar 1% dintre documente, setul întreg de mesaje a fost trimis către 5 publicaţii de renume, din ţări și limbi diferite: The New York Times, El Pais, Le Monde, Der Spiegel și The Guardian. Informaţiile scurse sunt atât de dată recentă, cât și vechi de peste 20 de ani. Wikileaks a dezvăluit anterior 90.000 de documente secrete despre incidente militare în Afganistan, și alte 400.000 despre situaţia din Irak. Nicio persoană nu a fost încă arestată sub acuzaţia de scurgere de informaţii secrete.