WikiLeaks produce valuri uriașe de reacţii

13

Majoritatea știrilor din aceste zile, din politica și diplomaţia mondială, au la bază informaţii provenite din scurgerile de informaţii ale WikiLeaks. Reacţiile celor implicaţi sunt din cele mai diferite, de la confirmare totală la negare absolută.

„Scurgerile de informaţii sunt un atac la adresa comunităţii internaţionale" a susţinut, în cea mai radicală luare de poziţie, Hillary Clinton, ministrul american de externe. În America deja se pune problema dacă „WikiLeaks ar putea fi catalogată ca o organizaţie teroristă", conform cererii lui Peter King, șeful comisiei de apărare din Camera Reprezentanţilor.

În Italia însă, deși ministrul de externe a catalogat evenimentul ca pe un „11 septembrie al diplomaţiei", premierul italian Silvio Berlusconi, direct vizat de aspecte ale vieţii personale, a declarat că „nu mă interesează ce spun niște diplomaţi de rangul trei sau patru."

Documentele au arătat diferenţe de politică externă între mai multe state musulmane, cum ar fi Arabia Saudită, Bahrain, Iran și Pakistan. „Nu punem niciun preţ pe aceste documente. Nu au nicio valoare legală", a spus Mahmoud Ahmadinejad, deranjat de faptul că frenezia mediatică aduce în conflict mai multe state musulmane. Israelului, în schimb, i s-au confirmat temerile cu privire la planurile nucleare și de dominaţie ale Iranului. În baza scurgerilor de informaţii, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că „din ce în ce mai multe state, guverne și lideri din Orientul Mijlociu și din întreaga lume înţeleg că avem de-a face cu o ameninţare reală."

„Scurgerile de informaţii pot dăuna securităţii naţionale, nu sunt în interesul naţional și, așa cum au afirmat și Statele Unite, pun în pericol vieţile multor persoane", se arată într-un comunicat al ministerului de externe britanic. Și alte state mai mici sunt de părere că „scurgerile de informaţii nu ajută și nici nu vin la momentul oportun.", după cum afirmă Hosyar Zebari, ministrul irakian de externe. Rusia a declarat că preferă să cerceteze documentele înainte de a face o declaraţie publică.

România se regăsește și ea în câteva sute de informări, cele mai multe în preajma alegerilor din 2004. Informările trimise Washingtonului din alte ţări „sunt concepute într-un stil direct şi conţin adesea informaţie în formă brută", a precizat Ambasada SUA la București la solicitarea Mediafax. „Telegramele conţin informaţii preliminare şi sunt adesea incomplete. Nu reprezintă o reflectare a politicilor şi nu au întotdeauna un rol în conturarea deciziilor finale în materie de politici."